Cum conducea Alina Bica DIICOT-ul: „Folosea un ton ridicat, inspira nesiguranţă”. Raportul IJ

Inspecţia Judiciară a finalizat raportul privind „eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea DIICOT – Structura centrală şi a Serviciului Teritorial S., inclusiv Biroul Teritorial B., având ca obiect activitatea desfăşurată în perioada 2013-2014”.

Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, în timpul controlului efectuat, s-a discutat cu toţi procurorii din cadrul tuturor serviciilor şi birourilor în legătură cu modul şi calitatea comunicării cu conducerea direcţiei.

„S-a reţinut, astfel, că, spre deosebire de domnul procuror şef C. O., care a condus DIICOT până la numirea doamnei procuror şef A.M. B., şi care a practicat un stil managerial participativ şi la care toţi procurorii aveau acces în orice moment în care aveau nevoie de îndrumare şi coordonare, în cazul doamnei procuror şef A. M. B. lucrurile au fost complet diferite; în acest sens, procurorii s-au confruntat cu situaţii în care deşi aveau de rezolvat probleme care reclamau prezenţa şefului direcţiei, acesta nu era de găsit;

de asemenea s-a reţinut că, datorită tonului ridicat folosit, precum şi a modului imperativ în care aceasta tranşa problemele invocate de subalterni, s-a preferat o comunicare indirectă, prin şefii de servicii.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

Aceştia din urmă au arătat că s-au confruntat cu o comunicare dificilă şi că doamna procuror şef A. B. le inspira un sentiment de nesiguranţă şi neîncredere; de asemenea, au fost nemulţumiţi de faptul că nu era convocat Colegiul de conducere pentru a decide în chestiuni mai importante, doamna procuror şef A. B. preferând să fie singurul decident, însă şi în acest caz dădea dovadă de instabilitate şi inconsecvenţă”, se arată în document. 

CITEŞTE ŞI Alina Bica, fosta şefă antimafia, după şase luni în arest: Mă întorc la muncă. Dosarele ANRP, conexate

„O altă situaţie expusă de procurorii de caz se referă la existenţa unor indicii de săvârşire a unei abateri disciplinare de către procurorul şef direcţie B. A. – M., în legătură cu cercetările efectuate în două dosare penale, fiind efectuată şi în acest caz sesizare la conducerea Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea de verificări prealabile”, se mai precizează în raport.

„Deficienţe: A fost identificată o situaţie în care procurorul de caz C. C. a întocmit la data de 27.10.2014 un referat prin care propunea formularea unor concluzii de condamnare a inculpatului T. O. la pedeapsa închisorii, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei, pe considerentul că inculpatul a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, infracţiuni pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie al răspunderii penale. Urmare a acestui referat a fost întocmit un proces-verbal conform căruia procurorul şef Direcţie A.M. B., procurorul şef serviciu judiciar S. Ş. şi procurorul de caz C.C. au discutat şi au onvenit, de comun acord, să fie formulate concluzii de condamnare, cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului T. O., conform referatului procurorului de caz. Din verificările efectuate rezultă că referatul este incomplet în sensul că omite precizarea că pentru celelalte infracţiuni nu se prescrisese răspunderea penală. Faptele privind această împrejurare formează obiectul unui dosar penal aflat pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”

CONCLUZIILE INSPECŢIEI JUDICIARE în ceea ce priveşte activitatea Alinei Bica:

„Managementul procurorului şef A. M. B. în perioada 16 mai 2013 – 21 noiembrie 2014.

Urmare a controlului activităţii manageriale a procurorului şef A. M. B., deşi s-a constatat că aceasta are o bună pregătire profesională, totuşi, din cauza adoptării unui stil managerial autoritar şi lipsit de comunicare, s-a creat o atmosferă de nesiguranţă şi neîncredere în cadrul colectivului de procurori.

În acelaşi sens s-a mai reţinut că nu a convocat Colegiul de Conducere pentru a se decide cu privire la problemele importante ale DIICOT, Structura Centrală.„