Studiu: 60% din părinţi le dau medicamente copiilor „după ureche”

Aceeaşi cercetare arată că 35% din copii au luat antibiotice fără să fi fost consultaţi de către un medic. De asemenea, 41% din copii au primit medicamente preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar, cel mai des administrate fiind vitaminele, antitusivele, antipireticele şi analgezicele.

În privinţa motivelor automedicaţiei, românii se bazează, în principal, pe experienţa anterioară în astfel de situaţii, considerând că ştiu care sunt tratamentele potrivite pentru copiii lor.

Studiul indică, de asemenea, cazuri în care părinţii administrează copiilor medicamente pe baza informaţiilor de pe internet, de la prieteni sau de la farmacişti.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Deşi sunt conştienţi în privinţa riscurilor generale ale automedicaţiei, românii nu au o părere clar conturată când vine vorba despre efecte adverse punctuale, cel mai des menţionat aspect fiind legat de creşterea toxicităţii ficatului.

Alte articole

BNR va cerceta averile a peste 12.000 de români din mai mult de 1.300 de localități. Când vor merge reprezentanții băncii acasă la români

Ilie Bolojan, somat public să nu taie fondurile pentru cercetare: „Am putea pierde un miliard de euro. Economisim un euro dar pierdem cinci și expertiza de top”

În privinţa profilului membrilor de familie care recurg la automedicaţie, mamele sunt cele mai active la acest capitol, iar la polul opus se află bunicii, relevă acelaşi studiu.

La automedicaţie recurg frecvent mamele cu vârste curpinse între 30 şi 49 de ani. În general, acestea administrează medicamente copiilor cu vârste mai mari, în general peste 6 ani. Mamele aleg medicaţia copiilor bazându-se pe tratamente recomandate anterior de medici pentru aceleaşi simptome şi ştiu puţin despre efectele secundare ale acestei practici.

Bunicii copiilor, care recurg mai rar la automedicaţie, îngrijesc de regulă copii mai mici, cu vârste între 2 şi 5 ani. Bunicii cunosc efectele secundare ale automedicaţiei, cum ar fi riscurile supradojazului, convulsiile, creşterile ritmului cardiac, toxicitatea etc. Tot ei sunt cei care aleg medicul ca sursă de informare, dar şi farmaciştii sau site-urile specializate.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Streinu Cercel, prezent la lansarea studiului, a ţinut să precizeze că 60 de procente dintre patologiile la copilul mic sunt reprezentate de patologia infecţioasă, iar din aceasta, 60-70% are etiologie de origine virală, care, spre deosebire de cea bacterială, nu este sensibilă la antibiotice.

În acest context, Streinu Cercel a recomandat părinţilor să administreze copiilor doar medicaţia prescrisă de medic. „Nu vor fi folosite medicamentele prescrie la o consultaţie medicală precedentă. Medicamentele care nu au fost consumate vor fi aruncate”, a mai spus Streinu Cercel.

Prezentă, şi ea, la conferinţa de lansare a studiului, cântăreaţa Anca Ţurcaşiu a spus că a testat o dată automedicaţia „pe propria piele”, iar boala a trenat aproape o lună. Niciodată, însă, artista nu a procedat în acest fel cu băiatul ei, acum în vârstă de 13 ani.

Cercetarea despre automedicaţie, realizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) în colaborare cu Unlock Market Research, a fost efectuată în martie 2012, la nivel urban, pe 601 respondenţi – părinți cu copii între 2 și 14 ani. Studiul are o marjă de eroare de 4%.

Pentru conştientizarea părinţilor asupra riscurilor automedicaţiei, ARPIM şi Ministerul Sănătăţii au lansat, tot miercuri, campania „Medicamentele nu sunt bomboane”, care va dura până la sfârşitul anului, după cum a precizat directorul executiv adjunct al ARPIM, Cristian Luţan.