România, singura ţara din UE care respectă criteriile din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic

Potrivit consilierului pe probleme economice al premierului Victor Ponta, tara noastra trebuie sa finalizeze cu succes actualul acord si sa continue colaborarea cu FMI si CE printr-un acord de tip Linie de Credit Flexibila (Flexible Credit Line).

„Romania merita sa treaca la un nivel superior in relatia cu creditorii internationali ca urmare a reputatiei castigate in ultimii ani prin consolidarea macroeconomica, o pozitie externa sustenabila, o adecvare confortabila a rezervelor internationale, un sistem bancar lichid, solvabil si bine capitalizat dar si printr-un potential ridicat de crestere economica si convergenta. Dintre cele doua tipuri de abordari posibile – Flexible Credit Line sau Precautionary and Liquidity Credit Line – ar fi de preferat pentru Romania accesarea unei FCL in continuarea acordului stand by ce se va incheia anul acesta.

Pentru a inlatura incertitudinile legate de respectarea sau nu de catre Romania a criteriilor de calificare pentru o Linie de Credit Flexibila sa vedem mai intai care sunt criteriile si ulterior o comparatie privind respectarea acestor criterii de catre Romania in 2015, Polonia 2009 si Polonia 2015.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Principalele criterii prin care o tara se califica sau nu pentru Linie de Credit Flexibila sunt legate de existenta unor fundamente economice bune, reforme institutionale puternice si sustenabilitate. Fondul Monetar International enumera 8 criterii necesar a fi indeplinite pentru accesarea unei Linii de Credit Flexibile: 1. Pozitie externa sustenabila. Deficit de cont curent redus, finantat sustenabil si predictibil; 2. Cont de capital dominat de fluxuri private de capital; 3. Acces facil si ieftin la imprumuturile facute pe pietele externe ptr serviciul datoriei; 4. Rezerve valutare internationale la banca centrala confortabile. Adecvarea buna a rezervelor internationale conform metodologiei FMI; 5. Sustenabilitatea finantelor publice. Datorie publica in PIB sub pragul de sustenabilitate, buffere; 6. Inflatie redusa si stabila; 7. Sistem financiar solid si absenta riscurilor sistemice si 8. Integritate si transparenta pe datele macro. Analiza comparativa cu Polonia o putem vedea in continuare”, a explicat Cristian Socol.

Alte articole

Cât de mari sunt, de fapt, diferențele dintre salariile românilor. Bucureștiul se află cu 3.000 de lei peste cel mai prost plătite județe

Datoria României are o perspectivă mai bună pentru 2035, după reducerea deficitului. Riscurile fiscale rămân însă ridicate, arată o analiză Erste Group Research