Resursele naturale pe care Pământul le poate genera într-un an s-au epuizat în primele 8 luni ale anului

„Deși avem toate datele la îndemână, în loc să reușim să scădem consumul, în primul rând cu o utilizare mai eficientă a resurselor noastre, consumul nostru crește, iar capacitatea de regenerare a planetei scade. Deja anul trecut foloseam resurse la nivel global de parcă am avea 1,5 planete, punând o presiune imensă pe natură, iar anul acesta ajungem la punctul de deficit al consumului cu o săptămână mai devreme. Asta exact în momentul în care în România vorbim de o secetă extremă, de scăderea drastică a producției agricole și de perspective puțin îmbucurătoare pentru anul viitor. Trebuie să regândim urgent principiile pe care se bazează societatea noastră. La nivel macro, o astfel de schimbare poate fi generată la Summitul de la Paris, iar la nivelul consumatorilor și al oamenilor, prin presiune pe autorități și pe industrie ca aceștia să facă pași mai rapizi spre sustenabilitate, prin reducerea risipei și regândirea comportamentului de consum”, a comentat Magor Csibi, director WWF-România.

Conform concluziilor studiului, costurile acestui consum ecologic excesiv sunt din ce în ce mai evidente: defrișări, secete, lipsa apei potabile, eroziunea solului, pierderea biodiversității și acumularea dioxidului de carbon în atmosferă. În acest context, ziua în care se termină resursele generate de Pământ, denumită Earth Overshoot Day și care marchează data când solicitările umanității depășesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an, este 13 august, cu o săptămână mai devreme decât în 2014.

„Amprenta de carbon a umanității a crescut mai mult decât dublu între anii 1961 și 1973, perioada când lumea a intrat într-un consum ecologic mai mare decât posibilitatea de regenerare a planetei”, spune Mathis Wackernagel, președintele Global Footprint Network și unul dintre creatorii măsurătorii care contabilizează resursele din punctul de vedere al amprentei ecologice.

Amprenta de carbon este strâns legată de alte componente ale amprentei ecologice — terenuri cultivate, pășuni, păduri și teren fertil peste care s-au construit clădiri și drumuri.

Alte articole

Românii care au un hectar de teren arabil pot primi 10.000 de euro pentru a face o pădure

Absolvent de facultate la 73 de ani! Ce a determinat-o pe Maria Movilă să devină inginer de mediu la o vârstă la care alții profită de beneficiile statutului de pensionar

Specialiștii WWF consideră că Acordul de climă așteptat la Conferința Națiunilor Unite din 21 decembrie 2015 se va concentra pe menținerea încălzirii globale în intervalul de două grade Celsius peste nivelurile din perioada de dinaintea Revoluției Industriale.

„Acest scop comun va cere națiunilor să implementeze politici care să permită eliminarea treptată a combustibililor fosili până în 2070, urmând recomandările Comitetului interguvernamental pentru schimbări climatice (IPCC), având un impact direct asupra amprentei ecologice a națiunilor. Presupunând că până în 2030 emisiile globale de carbon sunt reduse cu cel puțin 30 de procente sub nivelurile de azi, urmând scenariul sugerat de IPCC, Earth Overshoot Day ar putea fi mutată înapoi în calendar până la 16 septembrie 2030”, se notează în Raportul Global Footprint Network.

Înființată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizații internaționale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de țări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător și să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura.

Citeşte şi Ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar dispărea, chiar şi o săptămână VIDEO