Violenţe în faţa Parlamentului din Kiev: Cel puţin 120 de poliţişti au fost răniţi VIDEO

Parlamentarii tocmai adoptaseră în prima lectură, într-o sesiune agitată, un proiect ce acordă puteri sporite regiunilor Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul separatiştilor proruşi. Un armistiţiu fragil este în vigoare în regiunea Donbas, în estul ţării. Acordarea unei autonomii sporite zonelor aflate sub controlul rebelilor proruşi, în Donbas, este un element-cheie al acordurilor de la Minsk, semnate în februarie.

Confruntările au escaladat în timpul verii între armata ucraineană şi forţele rebele. Însă cele două părţi au fost de acord, săptămâna trecută, să pună capăt escaladării violenţelor pe 1 septembrie, ziua în care copii din estul ţării încep şcoala.

Deşi numărul încălcărilor armistiţiului pare că a scăzut în ultimele zile, un oficial de rang înalt din cadrul misiunii de monitorizare în Ucraina a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a avertizat că niciuna dintre părţi nu respectă armistiţiul.

„Încălcările au devenit norma”, a declarat el pentru presa elveţiană.

Alte articole

Atac masiv cu drone asupra Ucrainei. Kievul, vizat în mai multe valuri. Infrastructura energetică rămâne vulnerabilă

Ucraina, lovită masiv în infrastructura energetică. Rusia îşi menţine pretenţiile teritoriale: „Spaţiul de decizie al Ucrainei se îngustează”

Imediat după ce cei 265 din totalul de 450 de parlamentari au adoptat, în prima lectură, proiectul cu privire la descentralizare, protestele din faţa Radei de Stat (Parlament) s-au intensificat.

O grenadă a fost lansată din rândul demonstranţilor, dintre care mulţi purtau bannere cu mesaje de susţinere faţă de Partidul Svoboda (Libertate, ultranaţionalişti).

Un membru al Gărzii Naționale ucrainene a murit luni din cauza rănilor suferite în timpul violențelor din fața Parlamentului de la Kiev. Deşi iniţial s-a crezut că soldatul a fost lovit de o schijă care i-a pătruns în piept, de fapt acesta a murit din cauza unei împuşcături în zona inimii.

Unui poliţist i-a fost smuls piciorul de la genunchi, potrivit Interfax Ucraina. Printre cei 120 de răniţi se aflau şi doi jurnalişti francezi care acopereau evenimentul, precum şi ministrul adjunct de Interne, Vasilii Pascal. Potrivit lui Anton Gheraşcenko, un consilier din cadrul Ministerului ucrainean de Interne, afirmă că patru bărbaţi se zbat între viaţă şi moarte.

Mai mult, site-ul ministerului ucrainean de sănătate indica faptul că în timpul incidentelor din faţa parlamentului au fost folosite arme de foc, iar 21 de persoane au prezentat răni provocate de împuşcături.

Ministrul de Interne a anunţat că bărbatul care a aruncat grenada a fost arestat. Potrivit oficialului, el este un rebel din batalionul „SICI” care luptă în estul țării, scrie publika.md. Asupra agresorului au fost descoperite mai multe tipuri de grenade, potrivit TASS. În plus, forţele de ordine au arestat 30 de persoane după explozie.

Premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, a cerut detenție pe viață pentru cel care a aruncat luni cu o grenadă în membri ai Gărzii Naționale, lângă sediul parlamentului. „În calitate de cetățean al țării, cer, în conformitate cu articolul 348 al Codului Civil al Ucrainei, detenție pe viață pentru cel care a aruncat o grenadă, acțiune în urma căreia un membru al Gărzii Naționale a fost ucis”, a afirmat premierul ucrainean.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a criticat luni violențele din fața Parlamentului de la Kiev, soldate cu un mort și o sută de răniți, promițând o pedeapsă severă pentru cei vinovați.

A fost o acțiune anti-ucraineană, ai cărei organizatori, fără excepție — toți reprezentanții forțelor politice — trebuie sever pedepsiți’, a mai spus Petro Poroșenko ca aluzie clară la partidul de extremă dreapta Svoboda, ai cărui militanți au fost acuzați că s-ar afla în spatele violențelor.

Aproximativ 7.000 de persoane au fost ucise de când a izbucnit conflictul în estul Ucrainei, în martie 2014, după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea. Proiectul de modificare a Constituţiei din Parlament prevede adoptarea unei legi speciale cu privire la guvernarea locală în zonele aflate sub controlul rebelilor.

Preşedintele Parlamentului Volodimir Groisman a subliniat că acest lucru nu înseamnă acordarea unui statut special regiunilor Doneţk şi Lugansk, pe care liderii insurgenţilor proruşi le-au declarat „republici populare”.

Pentru ca preşedintele Petro Poroşenko să impună aceste reforme are nevoie de voturile a 300 dintre cei 450 de membri ai Radei, o provocare, recunoaşte şeful statului ucrainean.

Acest proiect de reformă constituțională — cerut de Occident — se află în centrul unor dezbateri aprinse în Ucraina, unde mulți întrevăd în el o tentativă de a legaliza de facto controlul rebelilor asupra unei părți a estului industrial al țării. Occidentalii văd în aceasta o modalitate de aplanare a conflictului armat, soldat cu peste 6.800 de morți în cele 16 luni de violențe.

Contrar așteptărilor separatiștilor, proiectul nu confirmă definitiv statutul de semiautonomie al teritoriilor aflate sub controlul lor. Potrivit textului, acest statut trebuie să fie determinat printr-o lege separată și numai timp de trei ani.

Adoptată înainte de sfârșitul anului 2015, reforma constituțională ce include o ‘descentralizare’ pentru estul separatist este prevăzută de acordurile de pace Minsk 2, încheiate în februarie între președintele Petro Poroșenko și omologii săi rus, Vladimir Putin, și francez, Francois Hollande, și cancelarul german Angela Merkel.