România a plătit duminică o datorie de 4,7 milioane de euro către UE

Această sumă reprezintă doar dobânzi și comisioane. De la începutul anului, România a rambursat peste 1,8 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și UE, iar, până în 2023, țara mai are de plată mai mult de 4,88 miliarde de euro, scrie Agerpres.

Citeşte şi: Victor Ponta, bilanţ înainte de moţiune: România are a patra cea mai mică datorie ca pondere în PIB din UE

Datoria către FMI a fost achitată în februarie 2015, când s-au plătit 165 de milioane de euro. Către această instituție România a rambursat, în total, aproximativ 2,49 miliarde de euro. Astfel, restul sumei rămase, de peste 4,8 miliarde euro, trebuie plătită către Banca Mondială și Comisia Europeană.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Graficul MFP arată că 2015 a reprezentat vârful de plată pentru împrumut, respectiv 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — un miliard.

Alte articole

Vestea momentului pentru tinerii care vor o casă! Suma colosală pusă la bătaie de Uniunea Europeană

Sebastian Ghiță, atac fulgerător la adresa lui Dan Tăpălagă după dezinformările bandelor G4Media: „Neo-marxismul progresist agresiv pe care l-a vituperat în ultimii 15 ani a servit perfect intereselor Rusiei” / „Acum poate să plece liniștit la Londra și să toace milioanele luate de la moguli, corupți și de la Securitate în schimbul tăcerii complice”

Anul acesta, din 1,83 miliarde euro, mai sunt de plată 33,5 milioane de euro către Banca Mondială și Comisia Europeană.

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și BM. Prin acest aranjament, România a intrat în posesia a șapte dintre cele opt tranșe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).

Cea de-a opta tranșă a fost considerată, la solicitarea autorităților române, de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.