Petrescu: Măsuri de relaxare fiscală care încurajează mediul de afaceri, susţin agricultura şi învăţământul

„Unele dintre ele se regăsesc și în varianta adoptată de Parlament a noului Cod Fiscal, doar că au fost devansate termenele de implementare. Cu alte cuvinte, relaxarea fiscală se poate face mai repede, pentru că avem bani. Suntem pe un excedent bugetar generos, care ne permite să încurajăm mediul de afaceri, IMM-urile, consumul de apă, agricultura și educația.

Să explic:

1. Impozitul pe dividende scade de la 16% la 5% de anul viitor. Măsura este de natură să încurajeze investitorii și investițiile, să crească gradul de conformare voluntară, să păstreze profiturile în țară, declarate și impozitate conform legii. Cum spunea și premierul: „0% din nimic e mai puțin decât 5% din ceva.”

2. Impozitarea microîntreprinderilor. În primul rând se majorează plafonul de încadrare în categorie de la 65.000 de euro la 100.000 euro. Apoi, impozitarea se va face diferențiat, în funcție de numărul de angajați:
– 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați
– 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat
– 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați

Alte articole

Schimbări uriașe la Programul Rabla 2026. Mai mulți bani de la stat pentru aceste mașini

Kaufland face angajări pe bandă rulantă. Ce salariu are un şef de raion sau lucrător comercial, retailerul oferă multiple beneficii

Indiferent de contrele pe care le-a generat acest subiect, măsura este una de reducere a poverii fiscale pentru IMM-uri, și vom vedea, începând de anul viitor, un trend crescător al angajărilor, mai multe contracte de muncă în detrimentul plății la negru, iar pe cale de consecință, mai mulți bani strânși la bugetele de asigurări sociale și la bugetul statului. Vor exista și efecte pe termen lung, mai ales pentru oameni, pentru români. Forma legală de muncă îți dă dreptul la servicii medicale mai bune, o pensie garantată, etc.

3. TVA-ul la apă se reduce la 9%. Este o măsură menită să crească consumul de apă, în special, în sectorul agricol. Va fi una dintre cele mai bune măsuri de susținere a agriculturii. Mare parte din creșterea economică a țării vine din acestă zonă și nu o dată ne-a fost demonstrat faptul că anii agricoli buni au fost pentru noi, ani de creștere economică robustă. 2015, din păcate, s-a dovedit a fi un an secetos. Un TVA redus atât de mult la apa potabilă și pentru irigațiile din agricultură înseamnă un sprijin substanțial atât pentru facturile fiecăruia dintre noi cât și pentru toți agricultorii.

4. Neimpozitarea profitului instituțiilor de învațământ preuniversitar. Învățământul este și va rămâne una dintre direcțiile prioritare de guvernare. Și va trebui întotdeauna susținut, pentru că o strategie pe termen mediu și lung în acest domeniu îți garantează atingerea potențialului de dezvoltare a pieței muncii atât de necesar unei societăți moderne.

Toate măsurile aprobate astăzi de Guvern se vor reflecta direct în creșterea economică de anul viitor. Estimările venite din partea Ministerului de Finanțe vizează o creștere 0,05% din PIB doar din aplicarea acestora. La care, se vor adăuga și restul modificărilor din noul Cod Fiscal ce va intra în efectivitate începând cu 1 ianuarie 2016.

Măsurile vor avea un impact contabil de 1,8 miliarde de lei pentru 2016. În realitate însă, prin aplicarea lor și reacția pieței, suma va scădea în jurul valorii de 500 de milioane. Asta este cifra reală a întrebării cât ne costă această relaxare fiscală? Dincolo de cifre însă există o viziune: încurajarea investițiilor private în România, a mediului de business autohton, creșterea conformarii voluntare prin taxe mai mici, reducerea evaziunii și crearea de locuri de muncă prin măsuri ca acestea și ca cele din trecut: CAS scăzută la angajator și neimpozitarea profitului reinvestit.

Relaxarea fiscală nu este doar pentru mediul privat. Un mediu privat sănătos dezvoltat îți crește competitivitatea pieței și generează mai multe venituri la buget. Cu mai multe venituri la buget, tu, ca stat, poți să te axezi pe cheltuieli esențiale pentru creșterea economică pe termen mediu și lung. Adică sănătate și educație, domenii cu impact social major. Și aceasta este viziunea de dezvoltare economică stabilă și durabilă a guvernului actual”, a explicat Ioana Petrescu.