Două articole din Noul Cod de procedură penală, declarate neconstituţionale de CCR

CCR a dezbătut joi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală, ambele referitoare la plângerea împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală.

Potrivit art. 341 alin.(6) lit.c), „în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: […] c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

Art. 341 alin. (7) pct.2 lit.d) stipulează că „în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art.280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi: […] d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

Curtea a admis, cu unanimitate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.341 alin.(6) lit.c) şi, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

Decizia Curţii Constituţionale de joi este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori. Motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.