Klaus Iohannis vrea să conteste decizia prin care a pierdut o casă din centrul Sibiului

„Această soluţie nu mă mulţumeşte. Împreună cu avocaţii căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluţie”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a pierdut a doua proprietate situată în centrul Sibiului, ca urmare a deciziei definitive a magistraţilor de la Curtea de Apel Braşov.Şeful statului a mai pierdut după un proces similar o clădire în aceeaşi zonă.

Familia primarului Klaus Johannis a pierdut definitiv imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr 29. Sentința vine după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2014, Tribunalului Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din centrul Sibiului, iar recursul formulat de familia primarului și anunțat joi a menținut această decizie.

Alte articole

Carmen Iohannis împlinește 66 de ani. Soția fostului președinte Klaus Iohannis a rămas la catedră la Sibiu

Klaus Iohannis, așteptat să se implice la Inter Sibiu. Teodor Birț: „Este omul care cred că a făcut cel mai mult pentru oraș”

Potrivit deciziei Curţii de Apel Braşov de joi, se menţine hotărârea atacată (n.r. decizia Tribunalului Braşov),admiţând „excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă:

Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov.

Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine. Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată în recurs, formulată de intimaţii reclamanţi Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluţa Ancuţa, Oargă Ioan Adrian. Irevocabilă,” se arată în hotărârea instanţei.

Sentinţa definitivă dată de magistraţii Curţii de Apel Braşov se referă la o proprietate a preşedintelui situată în centrul istoric al Sibiului.

În ultimii ani, preşedintele a închiriat parterul casei unei bănci austriece şi ar fi obţinut astfel un profit de sute de mii de euro. Iohannis s-a judecat ani de zile cu familia care susţine că a cumpărat casa de la stat, naţionalizată ulterior.

Suma care i-a revenit lui Klaus Iohannis în ultimii 14 ani, din închirierea spaţiului comercial unei mari bănci din România se ridică la 320.000 de euro, au scris în august jurnaliştii de la Rise Project.

Citeşte şi: Ponta, despre veniturile nedeclarate ale lui Iohannis:E o gogoaşă, o însăilare de speculaţii fără nicio dovadă

Povestea legăturii dintre Iohannis şi această proprietate începe în 1991. Atunci, Carmen Iohannis şi mama ei sunt trecute în testamentul unui vârstnic, Nicolae Baştea, alături de nepotul bătrânului. Cele două femei primesc jumătate dintr-o casă, iar nepotul, Ion Baştea, cealaltă jumătate.

Cum imobilele erau naţionalizate, la finalul anilor 90, familiile Iohannis şi Baştea încep procesele cu statul. La procese, scriu cei de la Riseproject, cele două familii prezintă acte în care scrie că bătrânul decedat era nepotul de drept al celui de la care statul român a confiscat casele în perioada comunistă.

Adeverinţele au fost eliberate de secretarul comunei Porumbacu de Jos, iar secretarul, acuzat că a emis documente false, a fost condamnat, la un moment dat, la un an de închisoare cu suspendare, potrivit România TV.

În 1999, Klaus Iohannis cumpără de la Ioan Baştea jumătate din casa în care se află şi spaţiul comercial închiriat băncii. Jurnaliştii de la Riseproject scriu că Iohannis a plătit 50 de milioane de lei vechi, adică 3.200 de dolari, pentru partea lui de casă.

În timp ce veniturile din contractele cu instituţia bancară umpleau conturile familiei Iohannis, procesele se derulau cu multe amânări.

Pe de o parte, cele două familii au cerut instanţei să anuleze contractele prin care cumpărătorii apartamentelor din cele două cădiri naţionalizate devin proprietari, de cealaltă parte locuitorii acestor apartamente au cerut anularea moştenirii pe motiv că actele prezentate de moştenitori sunt false.

Pe 18 iunie 2015, după 16 ani de judecată, instanţa decide anularea dreptului de proprietate deţinut de Carmen Iohannis, mama ei – Georgeta Lăzuca – şi Ioan Baştea asupra casei de pe Strada Gheorghe Magheru.

Citeşte şi: LOVITURĂ pentru Iohannis. Anchetă presă: Preşedintele a încasat mai mulţi bani din CHIRII decât a declarat

Preşedintele Klaus Iohnannis a mai deţinut un imobil în centrul Sibiului. În urmă cu câţiva ani, magistraţii i-au retras dreptul de proprietate printr-o decizie definitivă. Ei au stabilit atunci că locuinţa a fost obţinută în baza unor documente care s-au dovedit a fi false.

Potrivit declarației de avere, primarul Sibiului deține în Sibiu alte 5 case: una situată pe str. Pedagogilor nr. 14(1997), str. Someșului nr.13 (2001), str. Bâlea 29 (1992), str. Măgura nr.9(2007) şi str. Măgura nr.11(2007).