Ignori afecţiunile renale? Consecinţele sunt extrem de grave

Existenţa unei boli cronice renale înseamnă că rinichii nu mai funcţionează normal de o perioadă mai lungă de timp. În mod obişnuit, rinichii îndepărtează reziduurile toxice din sânge. De asemenea, ei ajută la menţinerea balanţei dintre fluidele şi sărurile din organism, denumite electroliţi, scrie doctorulzilei.ro.

Reziduurile și fluidele din organism aflate în exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci când rinichii sunt deteriorați, reziduurile se adună în organism și produc o stare de rău. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni. Atunci când nefronii sunt deteriorați și nu mai funcționează, cei rămași sănătoși preiau și funcția acestora. Dacă deteriorarea continuă, din ce în ce mai mulţi nefroni devin nefuncţionali până la momentul în care rinichiul nu îşi mai poate îndeplini funcţia.

Diverse studii au arătat că afecțiunile renale cronice reprezintă un factor de risc independent pentru mortalitatea de orice cauză și mortalitatea cardiovasculară în populația cu risc crescut, precum și pentru apariția infarctului miocardic. Mecanismul acestei asocieri nu este pe deplin elucidat, dar, o explicaţie posibilă poate fi faptul că o reducere a funcției renale poate fi asociată cu alți factori de risc (cum ar fi modificările de coagulare, de profil lipidic, disfuncția endoteliului vascular, homocisteina, prezența anemiei și inflamatia. Pe de altă parte, insuficienţa renală poate fi urmarea unei afecţiuni cardiovasculare cronice, aşa cum este hipertensiunea arterială. De asemenea, se consideră că prezența insuficienței renale exacerbează efectul factorilor de risc cardiovascular, promovând astfel procesul de ateroscleroză. Simptome Majoritatea indivizilor care dezvoltă boală renală cronică nu au iniţial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silenţioasă a bolii.

Odată cu deteriorarea masivă a funcției renale pot să apară: – cantitate de urină eliminată/zi mai mică decât în mod normal; – edeme (acumularea de lichide în interiorul ţesuturilor); – oboseală; – scăderea apetitului sau scăderi inexplicabile în greutate ; – greaţă, vărsături; – somnolenţă sau insomnii; – dureri de cap sau scăderea capacităţii de concentrare.

Alte articole