Corpul european de pază a frontierelor NU mai protejează graniţele UE

Dorința executivului comunitar este ca decizia privind desfășurarea acestui corp să se poată lua fără consimțământul statului la frontiera căruia ar urma să se intervină. Proiectul a fost elaborat în urma experienței recente cu Grecia, care nu a fost capabilă să țină sub control fluxul de sute de mii de migranți, dar nici nu a acceptat să primească asistență din partea UE la acest capitol.

Unii oficiali europeni intervievați de Reuters au comparat acest plan cu o variantă a așa-numitei ‘opțiuni nucleare’ europene (suspendarea dreptului de vot al unui stat membru), cu mențiunea că orice încălcare a suveranității unuia dintre membri poate fi împiedicată dacă o majoritate a statelor blocului comunitar se opune unei asemenea acțiuni.

Pe de altă parte, alți oficiali apreciază că dacă protecția frontierelor externe ale UE nu va fi consolidată, atunci tot mai multe state din interiorul blocului comunitar ar putea fi tentate să ia unilateral decizii de reimpunere a controalelor la frontiere, fragilizând astfel spațiul Schengen și, într-o perspectivă mai largă, alimentând creșterea popularității formațiunilor politice eurosceptice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Tsipras: Toţi imigranţii care ajung în Grecia sunt înregistraţi

Alte articole

VIDEO Imagini impresionante cu momentul în care tatăl băiatului de 5 ani a aflat că fiul lui a fost găsit 

Detalii șocante furnizate de ucigașul elevei de 18 ani din Bihor. Adolescenta, terorizată, săptămâni la rând, de ciobanul recidivist

Însă în timp ce state precum Franța, Germania sau Italia au primit favorabil proiectul Comisiei, altele consideră că această inițiativă merge prea departe. O asemenea soluție va interfera prea adânc cu competențele interne ale statelor, afirmă un diplomat european, iar un altul o compară cu decizia privind cotele obligatorii de refugiați, care a provocat furia est-europenilor împotriva cancelarului Angela Merkel, informează Agerpres.

Polonia, una dintre țările care se opun respectivelor cote (deși guvernul aflat în funcție în momentul adoptării lor a votat pentru), este una dintre cele care nu agreează nici ideea acestui corp de intervenție. ‘S-ar crea o instituție care va decide arbitrar cu privire la acțiunile de urmat, fără participarea statului membru avut în vedere’, a declarat ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski.

Potrivit Reuters, chiar și diplomații de la Bruxelles care susțin acest plan admit că el va întâmpina rezistență. Toată lumea dorește o consolidare a Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), dar nu și atunci când vine vorba despre crearea unui corp comun, remarcă una dintre surse. Alți responsabili argumentează că actualele prevederi ce permit suspendarea unei țări din spațiul Schengen sunt suficiente pentru a determina guvernele să protejeze corespunzător frontiera externă a UE.

Citeşte şi Europa îşi protejează graniţele de imigranţi: Comisia Europeană cere o poliţie cu forţe terestre şi navale

Totuși, oficiali europeni au declarat vineri că astfel de misiuni vor fi plasate sub comanda statului la granița căruia se va desfășura operațiunea.

Alte detalii dezvăluite până în prezent fac referire la efectivele viitoarei structuri a Frontex, care va cuprinde circa 1.000 de agenți permanenți, față de 400 câți sunt în prezent, urmând să fie creat și un Oficiu de Returnări care se va ocupa de repatrierea migranților ce nu pot primi azil. Ar urma să fie creată și un fel de forță de reacție rapidă, alcătuită din circa 1.500 de membri și care va putea fi desfășurată la nevoie în numai câteva zile.