SOLSTIŢIU DE IARNĂ: Ce făceau dacii în prima zi de iarnă

Dacii sacrificau porcul în ziua solstițiului de iarnă pentru a veni în ajutorul soarelui şi îl hrăneau cu carne spre întărire. Ziua începea după aceea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a vieţii şi a luminii. Conform tradiţiei, pentru ca porcul să fie mâncat cu plăcere, toată lumea trebuie să se veselească şi să cinstească cu vin în jurul acestuia.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Ce a apărut pe cer în cea mai lungă noapte a anului VIDEO

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ. Potrivit altor surse, multă vreme, nașterea lui Iisus era celebrată pe 6 ianuarie. Pentru a mai împuțina numărul de sărbători păgâne dedicate Soarelui, Biserica a mutat aniversarea pe 25 decembrie. De asemenea, zeul invocat de daci, care învia odată cu venirea primăverii, s-a întâlnit cu creștinismul, cu Iisus, care învie și El din morți, tot primăvara. Astfel, cele două mari evenimente astronomice, solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, au rămas cele mai importante sărbători ale anului, prin suprapunere cu cele două mari sărbători creștine, Crăciunul și Paștele. Acestea aveau de-acum aceleași semnificații: solstițiul de iarnă – lumina triumfă și ziua învinge noaptea; echinocțiul de primăvară – viaţa învinge moartea și natura reînvie.