Guvernul a blocat Legea PENSIILOR SPECIALE ale aleşilor locali. Executivul a sesizat Curtea Constituţională

Guvernul consideră că există peste 16.000 de beneficiari ai acestei legi, precizând că acordarea acestor pensii ar adânci deficitul bugetar şi ar agrava stabilitatea cadrului fiscal bugetar.

„În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene (Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali).

Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurararea finanțării pentru indemnizațiile nou create.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, se arată în comunicatul Guvernului.

Potrivit legii privind Statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o „indemnizaţie pentru limită de vârstă” (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii.

Citeşte şi: Proiectul de lege privind PENSIILE SPECIALE ale aleşilor locali, ADOPTAT de Senat UPDATE

Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă.

De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.

Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate.

Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar. Dacă se află într-o astfel de situaţie, aleşii locali vor trebui să opteze pentru ce pensie specială doresc să aibă în plată.

Citeşte şi: Klaus Iohannis a promulgat Legea PENSIILOR SPECIALE pentru parlamentari

Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, printre beneficiari figurând Liviu Dragnea sau foştii edili Sorin Oprescu, Marian Vanghelie şi Andrei Chiliman, dacă nu sunt condamnaţi definitiv.