BANCUL ZILEI: Mângâirile nu sunt întotdeauna ce par a fi

Seara, in pat. Deodata, desi pe jumatate adormita, ea simti mangaierile lui. 
La inceput timide, ca si cum i-ar fi fost rusine. Apoi, mangaierile devenira mai indraznete. 
Mai mult, si mai mult, pe tot corpul ei, mainile lui se plimbau cu nesat asa cum se intimpla… nu-si aducea aminte exact, cam cu 4-5 ani in urma. Senzatii pe care le credea uitate se intorceau. 
Memoria sentimentelor era vie, si o ajuta sa raspunda la fel. 
Mangaierile se ingramadeau, se repetau, el o invaluia, o intorcea. Acum era ca un virtej de senzatii de nedescris. Deodata… nimic. Absolut nimic. 
– Ce s-a intimplat ? intreaba ea, surprinsa. Te rog, nu te opri, mai vreau! 
– Shhhh… incerca el sa o linisteasca, gata, am terminat ! 
– Cum adica ai terminat ??? 
– Gata, am gasit telecomanda, dormi linistita!

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată