Sute de părinţi s-au alăturat pe Facebook campaniei „37lasută”, împotriva violenţei faţă de copii

Printre cei care s-au alăturat campaniei, lansate luni de fosta jurnalistă Oana Dobre, s-au numărat Unicef România, Organizația Salvați Copiii sau Fundația Seeding Knowledge Foundation, potrivit Agerpres.

„Este un hashtag pentru părinții și non-părinții care vor să lupte împotriva bătăii ca metodă de disciplină. Dacă vreți să participați, puneți pe wall-ul vostru o fotografie însoțită de hashtagul #37lasută. Pentru că, în România, 63% dintre părinți își bat copiii. Noi suntem ceilalți”, a fost mesajul postat de Oana Dobre și preluat de sute de părinți din România.

De asemenea, aceștia au postat fotografii, majoritatea surprinzând copii zâmbitori sau familii fericite.

Alte articole

România, lidera Europei la informare prin reţele sociale

David Popovici, o nouă postare virală după aurul mondial la 200 m liber. „Apa nu minte!”

„Dar evident că dintr-un motiv egoist și interesat am făcut hashtagul! Ca să curmăm suspansul vi-l și spun: sunt direct interesată ca, atunci când fiica-mea va crește, să aibă colegi de generație mai puțini copii bătuți. Pentru că îi doresc fiică-mii o viață cât mai senină. Și, atunci când va decide cu cine își va petrece viața, sunt direct interesată să aibă o șansă mai bună de a găsi un om netraumatizat. În momentul ăsta, riscul de a nu-mi ieși planul ocult e de 63% (sursa: Salvați Copiii). Poate, încet-încet, vom fi mai mulți decât 37%. Sau poate nu. Dar știu că, direct interesată și egoistă fiind, o să fac tot ce pot pentru asta”, a mai scris Oana Dobre pe Facebook.

De asemenea, Unicef România a făcut apel la stoparea violenței împotriva copiilor.

Citeşte şi Legea privind combaterea violenţei în familie a fost promulgată. Cum se obţine ordin de restricţie

„Bătaia nu este o metodă de disciplină, ci o formă de abuz pe care niciun copil nu ar trebui să o cunoască”, spun reprezentanții Unicef România pe Facebook.

Unii dintre cei care s-au alăturat campaniei au transmis de asemenea propriile lor mesaje. Astfel, „Mama lui Victor” a scris: „Pentru #63lasută de la #37lasută. Hai să fim #100lasută”.

„A nu fi lovit nu e egal cu a fi lăsat fără nicio regulă. A nu fi lovit înseamnă că îi explici omulețului de nici un metru de ce nu e ok, înseamnă că îi pui limite clare cu ce e permis și ce nu. Palma nu rezolvă nimic! Doar face liniște pe moment, atât. O explicație rămâne în timp (…) m-am săturat să văd pe net articole de doi lei în care unii cred că un copil care nu e disciplinat cu palma e un copil răsfățat”, a scris o altă persoană.

O altă mamă a subliniat: „Bătaia nu este un mod de educare a copiilor. Părinți, renunțați la așa ceva!”

„Nu îmi bat copiii pentru că dragostea mea pentru ei bate tot”, a scris un tată.

„Cum să lovești îngerași micuți și inofensivi? Ei înțeleg mult mai mult decât credem noi adulții, așa că sunt și alte metode de educare decât sfânta bătaie”, consideră o mamă.

Pe de altă parte, o persoană a atras atenția asupra faptului că „37% își pun azi poze cu minori pe Facebook într-un loc ușor de găsit”.

În 2013, Salvați Copiii a lansat cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor realizat în România ultimilor zece ani. Conform studiului, 38% dintre părinți recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmă că sunt bătuți acasă de către părinții lor, iar corecțiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinților, și, într-o anumită măsură, nici de copii ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic. De asemenea, 20% dintre părinți apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educație a copilului; 18% dintre copii afirmă că au fost bătuți acasă cu bățul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn, reiese din studiu.

De asemenea, potrivit statisticilor de pe site-ul www.telefonulcopilului.ro, în perioada noiembrie 2001 — decembrie 2015, dintre cele 59.124 de apeluri care au necesitat intervenția instituțiilor abilitate: 17.042 de persoane au denunțat un caz de abuz asupra copiilor, iar 1.970 — cazuri de violență în familie.

Citeşte şi Legea pentru Protecţia Copilului din România, similară cu cea din Norvegia: Pedepsele fizice, INTERZISE