Topul greşelilor de limbă pe care le fac românii pe Facebook

Volumul lansat de Cosmin Șontică, profesorul buzoian de limba română, se numește „Poliția vorbirii” și are 140 de pagini. Cartea promovează o gramatică practică și prezintă exemple clare de greșeli. De asemenea, ea conține un set de reguli gramaticale, precum și un test de verificare a cunoștințelor de limba română.

Potrivit profesorului, „Poliția vorbirii” sancționează acele greșeli care tind să devină o normalitate pe rețelele de socializare.

Scrisoarea unui profesor pentru Klaus Iohannis

Iată câteva dintre cele mai frecvente greșeli făcute atunci când scriem pe Facebook, oferite de profesorul Șontică în cartea sa:

1. Exemple de greșeli: ”la mulţi ani fratimiu, să fii sănătos”, ”nu ştiam că Baltă e atât de prost, o ador pe Adriana darfracsu să nu ştie judeţele”, ”a facut maicămea salata de beuf”.

Alte articole

Sute de oameni concediaţi şi înlocuiţi de AI. Compania a raportat pierderi şi cheltuieli în creştere

Zuckerberg vrea să revigoreze Facebookul! Șeful Meta recheamă tinerii pe rețeaua socială „motivându-i” cu 3.000 de dolari

Formele corecte: „taică-meu”, „maică-ta”, „soră-sa”, „mătuşă-mea” etc.

Explicația: Toate substantivele care denumesc grade de rudenie se leagă prin cratimă de adjectivele pronominale posesive postpuse. (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

2. Exemple de greșeli: ”Da-ţi share să ştie tot poporul” sau ”Pune-ţi mâna şi cântaţi pe bune soro”.

Formele corecte: „dați share”, „puneți mâna”.

Explicația: Pentru a nu folosi cratima inutil, în cazul cuvintelor care se termină în ”-ţi” respectăm următoarea regulă: Dacă înaintea cuvântului pot să folosesc ”voi”, atunci scriu împreunat: (Voi) Daţi share!; (Voi) puneţi mâna! (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

3. Exemplu: „Ce m-ai surpriză, Jojo!”.

Forma corectă: „mai”.

Explicația: ”Mai” se scrie împreunat doar atunci când ne referim la a cincea lună a anului, când desemnează unealta de bătut (asemănătoare unui ciocan) sau când este adverb fără funcţie sintactică: „luna mai”, „Am tasat pământul cu un mai” sau „Mircea este cel mai înalt din clasă”.

În celelalte situaţii scriem ”m-ai”, unde ”m-” este forma neaccentuată a pronumelui de persoana I (pe mine, mă, m-), iar ”ai” este verbul auxiliar din structura de perfect compus: ”M-ai întrebat dacă vreau să vin?” (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

Citește mai multe AICI