Şeful DIICOT critică lipsa unei strategii împotriva CRIMEI ORGANIZATE. Ce spune despre ameninţarea TERORISTĂ

„Crima organizată are alt specific, polițistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, trebuie să penetreze grupurile infracționale, să fie în legătură cu vectorii crimei organizate. E un deziderat al nostru. Crima organizată din România a fost dezarticulată prin Legea 39/2003. Prin schimbarea Codului penal în 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului„, a spus Horodniceanu, pentru Digi 24.

Şeful DIICOT a criticat lipsa unei strategii naționale şi a unei analize naționale de risc, subliniind că acestea ar trebui să fie prioritare pentru Ministerul Public, MAI și Ministerul Justiției. „Este foarte important pentru DIICOT să își creeze o unitate proprie de analiză a informațiilor și o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracțional. Cred că este foarte important (…) să nu se lase produsul infracțional în mâna infractorului. Am elaborat deja proiectul, este pe masa Ministerului de Justiție și avem o mare deschidere în ceea ce-l privește„, a menţionat Daniel Horodniceanu.

Terorismul NU este o ameninţare

Procurorul-şef al DIICOT a vorbit și despre pericolul terorismului, arătând că instituţia pe care o conduce a dat întotdeauna atenție acestei amenințări, având un serviciu specializat care colaborează cu SRI pentru a monitoriza situaţia, mai ales în contextul în care, în 2015 spre exemplu, România a fost tranzitată de un număr mare de cetățeni străini. „Terorismul nu este o amenințare reală în acest moment. Trebuie să vedem cum decurg lucrurile în continuare: dacă primim refugiați, dacă se păstrează spațiul Schengen„, a afirmat Horodniceanu, care a apreciat, pornind de la cazul adolescentului din Craiova săltat pentru aderare la organizaţii teroriste, că „poate ar trebui pedepsită consultarea site-urilor care incită la radicalizare islamistă, prezintă execuții sau torturi, la fel cum sunt pedepsite site-urile pornografice cu copii”.

Tot mai multe droguri de MARE risc

În ceea ce privește traficul de droguri, Horodniceanu a menționat că, în ultimul an, cantitatea de droguri de mare risc confiscată a fost de 750 kg şi a depășit-o pentru prima dată pe cea de droguri de risc, care s-a ridicat la 680 kg.

Alte articole

Dănuţ Lupu, audiat într-un dosar de crimă organizată. Acuzaţii de proxenetism, cămătărie, şantaj, evaziune fiscală, fals în acte şi spălare de bani

Alina Bica a scăpat de executarea pedepsei de 4 ani de puşcărie. Ce daune uriaşe cere fosta şefă a DIICOT

„O problemă mai mare o reprezintă drogurile psihoactive, care sunt mai ieftine. Încercăm să introducem în textul legii și substanțele psihoactive, care sunt mult mai ieftine, dar mai nocive decât drogurile naturale sau cele sintetice prevăzute de Legea 143”, a completat Daniel Horodniceanu.

Cum a afectat dosarul Bica prestigiul DIICOT

Daniel Horodniceanu a vorbit şi despre „frustrările” pe care le-a provocat în DIICOT situaţia fostului procuror-şef, Alina Bica, reţinută şi ţinută apoi în arest preventiv mai multe luni, ca urmare a unor acte de corupţie. Horodniceanu a apreciat că dosarul Bica a afectat imaginea DIICOT și spune că a provocat „frustrări” în interiorul instituției.

„Am pomenit cuvântul frustrare — era acest sentiment de nedreptate, nu putem pune o etichetă pe toți lucrătorii după conducătorul instituției, cei care munceau înainte muncesc și acum. (…) Să nu credeți că nu au existat filtre de integritate și când a fost numită Alina Bica. Poate ar trebui să încercăm să importăm un model de succes. Uitați de pildă cum se numește șeful Europolului sau al Interpolului”, a declarat Daniel Horodniceanu.