Compromis în Germania: Conservatorii şi social-democraţii au ajuns la un acord privind noile reguli de azil

Măsurile fuseseră convenite inițial de cei doi parteneri de coaliție, conservatorii cancelarului Angela Merkel și social-democrații vicecancelarului Sigmar Gabriel, în urmă cu două săptămâni.

La sfârșitul săptămânii trecute a izbucnit însă o dispută după ce liderul SPD a acuzat că nu a fost consultat în legătură cu una dintre măsuri, și anume interdicția de doi ani de reîntregire familială pentru unii solicitanți de azil, o măsura care ar viza și minorii neînsoțiți.

Joi, ministrul de interne Thomas de Maiziere (CDU) și cel al justiției Heiko Maas (SPD) au anunțat însă că au convenit asupra unui compromis potrivit căruia părinții solicitanților de azil minori vor putea fi reuniți cu copiii lor în anumite situații dificile.

Acordul deschide calea pentru dezbaterea în parlament a noilor măsuri, ce mai includ proceduri accelerate pentru solicitanții de azil proveniți din țări așa-numi „sigure”, precum și reducerea asistenței financiare pentru solicitanții de azil.

Alte articole

Cu cine locuiește Irinel Columbeanu la azil. Ion Cassian: „Nu îi era bine singur în cameră. Se înstrăinase, nu prea ieșea, decât la masă”

Cum își va petrece Irinel Columbeanu seara de Crăciun: ”Nici prietenii și nici fiica lui nu m-au anunțat, până acum, dacă îl vor invita”

Pe de altă parte, ministrul muncii Andrea Nahles a solicitat joi un buget suplimentar de 450 milioane de euro destinat integrării migranților pe piața muncii din Germania, notează Agerpres.

În septembrie 2015, Andrea Nahles afirma că integrarea refugiaților va implica pentru ministerul său costuri suplimentare de 1,8-3,3 miliarde de euro.

„Nu putem lua bani de la șomerii pe termen lung. În caz contrar, se va crea o situație de concurență care va alimenta temerile, în loc să le contracareze”, a explicat ea.

Andrea Nahles a mai declarat că se așteaptă ca numărul celor care vor primi ajutor de șomaj să crească cu 270.000 în acest an, din cauza crizei refugiaților.

Un alt fenomen legat de această criză este înmulțirea infracțiunilor comise de extremiști de dreapta, statistica preliminară anunțată joi de Ministerul de Interne indicând o creștere cu peste 30% în 2015 față de 2014.