Viruşii mâncători de bacterii, o alternativă a antibioticelor

În noiembrie anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat că dacă nu se face nimic pentru prevenirea utilizării abuzive a antibioticelor sau pentru găsirea unor molecule noi, lumea se îndreaptă către „o eră post-antibiotice, în care infecțiile comune vor începe să ucidă”.

Agenția franceză de presă dă exemplul francezului Christophe Novou care, după 49 intervenții și o infecție nozocomială rezistentă la tratament, care nu-i lăsau decât perspectiva unei amputări, a reușit să-și salveze piciorul grație acestei metode uitate după apariția antibioticelor, numită fagoterapie. El a reușit acest lucru după ce a vizitat Georgia, una dintre foarte puținele țări unde fagoterapia este încă propusă ca variantă de tratament, potrivit Agerpres.

„Fagoterapia ar putea fi utilizată în infecțiile care afectează oasele și articulațiile, dar și în alte infecții precum cele ale tractului urinar, pulmonare, oculare”, a spus dr. Alain Dublanchet, unul dintre pionierii reintroducerii acestei terapii în Franța, care a participat recent, la Paris, la un colocviu pe aceasta temă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Descoperită în timpul Primului Război Mondial și dezvoltată în anii 1920 și 1930, fagoterapia se bazează pe folosirea de viruși care mănâncă bacterii (numiți și bacteriofagi), care se găsesc în cantități foarte mari în natură (inclusiv în ape uzate) sau în corpul uman (în intestin, de exemplu).

Alte articole

Ce se întâmplă dacă lași vasele în chiuvetă peste noapte. Greșeala gravă pe care o fac multe gospodine

Alertă în supermarketurile din România. Salata la pungă ne poate trimite direct la camera de gardă. Specialiștii ne recomandă să o evităm

Acești viruși au o activitate mai limitată decât antibioticele, nedistrugând decât anumite tulpini de bacterii, dar nu provocă practic niciodată efecte secundare grave în organismul tratat, a spus dr. Dublanchet care a precizat că a vindecat în ultimii ani 15 pacienți prin această metodă.

Tratamentul este de obicei de scurtă durată (două până la trei săptămâni) și semnificativ mai puțin costisitor decât cel cu antibiotice.

Dar dezvoltarea fagoterapiei este împiedicată de lipsa de interes a laboratoarelor mari, deoarece fagocitele sunt derivate din natură și, prin urmare, „non-brevetabile”, comentează AFP.

„Laboratoarele au abandonat centrul de interes, deoarece randamentul investițiilor este considerat prea mic”, notează Jean Carlet specialist în boli infecțioase, consultant de OMS.

Cu toate acestea, unele companii au început să se intereseze de acești bacteriofagi, clasificați ca medicamente de către Uniunea Europeană (UE) începând din anul 2011.

Dar nici o fagocită nu este încă permisă la om, în principal din cauza nevoii studiilor clinice care pot dura mai mulți ani și au un cost scump, a declarat dr. Jean-Paul Pirnay de la spitalul militar ‘Regina Astrid’ din Bruxelles, una dintre puținele instituții care lucrează cu fagoterapii, din afara fostului bloc sovietic.

Citeşte şi Cum te pot afecta negativ antibioticele şi ce trebuie să faci după ce le iei

În SUA, singurele fagocite comercializate în prezent sunt destinate să protejeze produsele alimentare împotriva infecțiilor bacteriene.

UE a lansat în 2013 primul proiect din acest domeniu, numit ‘Phagoburn’, pentru a testa fagocitete împotriva bacteriilor rezistente care atacă rănile mari arse. Un număr de 12 pacienți din Franța, Belgia și Elveția urmează să participe la acest test.

Fără să mai aștepte rezultatele, agenția franceză a medicamentelor (Agence Nationale de Sécurité du Médicament et des Produits de Santé, ANSM) a dat prima sa autorizație de tratament, ‘din compasiune’, în luna noiembrie 2015 pentru o rană gravă rezultată în urma unui incendiu.

Christophe Novou a plătit în jur de 8000 de euro, în 2013, pentru un tratament la Tbilisi (Georgia). Zeci sau chiar sute de alți francezi și-au încercat norocul. „Cei mai mulți sunt veniți pentru ameliorare, dar de multe ori fac o intervenție chirurgicală”, a menționat dr. Dublanchet.

Pentru acest medic specialist în boli infecțioase, aflat în prezent la pensie, „nu se pune problema de a înlocui antibiotrerapia cu fagoterapie, ci de a le asocia”. De asemenea, el invită la prudență în ceea ce privește impactul potențial la scară mare al unei eventuale fagoterapii asupra mediului înconjurator. „Riscăm să schimbăm mediul global al lanțului vieții”, a avertizat specialistul citat de agenția France Presse.