Fostul ministru Codruţ Şereş şi şefii Hidroelectrica, condamnaţi definitiv la închisoare cu executare

Un complet de cinci judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, luni, sa mareasca pedeapsa de la cinci ani, cat a fost in prima instanta, la sapte ani de inchisoare, pentru foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena, Traian Oprea si George Lavinius Asan. Acestia sunt acuzati de abuz in serviciu. De asemenea, magistratii au marit pedeapsa si pentru directorul Nicolae Opris de la patru, la cinci ani de inchisoare, potrivit România TV.

Totodata, judecatorii de la ICCJ au respins, luni, apelul declarat de Codrut Seres si a mentinut sentinta data de instanta de fond in martie 2014, de patru ani de închisoare cu executare. Fostul ministru Codrut Seres se află deja în penitenciar, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani și 8 luni închisoare în dosarul privatizărilor strategice. 

Codruț Șereș și membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.

Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Alte articole

DOCUMENT Anunţ bombă de la Hidroelectrica, cât va fi preţul energiei electrice în ianuarie 2026

Anunț important pentru clienții Hidroelectrica în ianuarie 2026

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național— ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.

În sarcina acestora se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.

Se mai reține că, în perioada 2002 — 2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

În perioada 2003 — 2004, inculpații au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de 9 — 10 ani, deși Hidroelectrica nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare, conform procurorilor.

În sarcina lui Codruț Șereș se reține că, în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica să se deruleze în mod legal.

Procurorii susțin că activitatea grupării a pus în pericol Sistemul Energetic Național și a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.