Povestea Mărţişorului. Tradiţii şi obiceiuri de 1 Martie

1 Martie. Povestea Mărţişorului

Se spune că odată, Soarele a coborât pe Pământ, într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit şi l-a răpit, închizându-l într-o temniţă. Lumea s-a întristat, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să salveze soarele. Atunci, mai mulţi pământeni au hotărât să-l conducă pe tânăr şi, astfel, i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l învingă pe zmeu. Drumul tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna şi iarna.

Zile întregi s-au înfruntat voinicul şi zmeul, până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când acesta se stingea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.

1 Martie. TRADIŢII ŞI OBICEIURI

Alte articole

Pescobar a aruncat cu bani în prima zi de primăvară. „Am cumpărat 12.000 de mărțișoare”

Cât te costă să dai mărțișoare la fete de 1 Martie, în 2026. Tarabele din București oferă simbolul primăverii pentru toate buzunarele

Iniţial, mărţişorul era o monedă din aur sau din argint, la care se ataşa o sfoară făcută din doua fire răsucite (unul roşu şi altul alb). Mai mult, există credinţa, conform căreia, această amuletă aduce noroc şi fericire. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până ce înflorea primul pom (de obicei, până la sfârşitul lunii martie). Dupa aceea, cu şnurul legau o creangă a pomului, iar cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă.

În zilele noastre, de 1 Martie, femeile primesc mărţişoare, legate cu un şnur alb-roşu, ca simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare. Roşul este considerat culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii. Se asociază, de obicei, flori timpurii de primăvară.

În unele zone, scopul purtării Mărţişorului este să-ţi apropii soarele. Aşa te faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere, frumuseţe, veselie şi sănătate, cinste şi iubire. Dăruind un mărţisor este ca şi cum ai dărui o fărâmă de soare.

Un alt obicei de la sate este ca ţăranii să pună copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele îl poartă ca să nu le ardă soarele. Mai mult, cine nu le poartă are să se ofilească. Oamenii din popor mai ştiu ca mărţişorul trebuie purtat ca un lucru sfânt, nu ca pe o podoabă ori ca o jucărie.

1 Martie. Mărţişorul nu se aruncă

Tradiţia spune că mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 martie până când se arată primăvara, se aude cucul cântând, până înfloresc cireşii ori trandafirii, până vin berzele sau rândunelele. După, mărţişorul nu se aruncă, ci se leagă de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să ne aducă noroc.

ZILELE BABELOR

Fiecare ar trebui să avem o babă, indiferent care ne-o alegem. Dacă ne aducem aminte în pragul începutului de martie atunci fiecare își alege Baba preferată, urmând a aștepta să ajungă la ziua și la Baba aleasă pentru a putea ști cum îi va fi viitorul. De regulă, Baba se alege în funcţie de ziua de naştere. De exemplu dacă eşti născut pe ziua de 10 se face calculul: 1+0=1, iar ziua aleasă va fi 1 Martie.

Cel mai mult contează cum e vremea în ziua aleasă şi nu în ce zi pică.
Dacă ziua aleasă este frumoasă și caldă sau însorită, atunci Baba va fi veselă, iar dacă este o zi posomorâtă, atunci Baba este supărată.