Ministrul Culturii, sesizat în privinţa fenomenului distrugerii patrimoniului de către „arheologii amatori”

„Dorim să atragem atenția asupra acelor activități efectuate de instituții muzeale care pot contribui la ‘naturalizare’, legitimarea și augmentarea acestui fenomen scăpat deja de sub control. Amplitudinea luată de acest fenomen complex se datorează nerespectării prevederilor legale de către unele instituții muzeale, precum și lipsei inițiativelor manageriale pentru adaptarea procedurilor interne ale unor asemenea instituții, astfel rezultând o politică de achiziții superficială care exclude arheologia, mai exact cercetarea arheologică, din acțiunile instituționale absolut necesare pentru protejarea patrimoniului arheologic”, afirmă cercetătorii în scrisoarea transmisă ministrului, informează Agerpres.

Ei solicită instituirea unui moratoriu de trei ani, pornind și de la exemplul altor state europene care se confruntă cu această problemă, în ceea ce privește utilizarea detectoarelor de metale, cu excepția unor lucrări tehnice specifice, până la amendarea subsecventă a legislației naționale de referință cu privire la protejarea patrimoniului arheologic și la colecțiile muzeale publice.

De asemenea, cercetătorii cer amendarea legislației privind protejarea patrimoniului arheologic și colecțiile muzeale publice. „Prin acest demers trebuie să se clarifice regimul bunurilor arheologice (inclusiv numismatice) provenite din descoperiri efectuate cu detectorul de metale, anume dacă acestea se pot încadra sau nu în categoria descoperirilor arheologice întâmplătoare (care în accepțiunea juridică actuală intră în categoria bunurilor aparținând domeniului public al statului) și dacă asemenea descoperiri pot fi recompensate și ce instituție a administrației publice poate să acorde asemenea recompense și în ce condiții”, se mai arată în scrisoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, semnatarii subliniază necesitatea elaborării unei proceduri generale aplicabile pentru toate muzeele naționale cu profil istorico-arheologic din subordinea directă a Ministerului Culturii cu privire la modalitatea de includere în colecțiile lor a bunurilor arheologice (inclusiv numismatice) provenite din descoperiri efectuate cu detectorul de metale.

Nu în ultimul rând cercetătorii MNIR solicită formularea unui punct de vedere oficial al Ministerului Culturii față de modul în care s-a efectuat ‘îmbogățirea patrimoniului’ colecțiilor MNIR prin achiziționarea unor piese arheologice și numismatice descoperite cu detectorul de metale, respectiv acceptarea donării unor asemenea piese fără a lua în considerare necesitatea efectuării unor cercetări arheologice”.

În scrisoare se susține că, „în perioada 2013-2015, MNIR a fost asaltat de oferte de achiziție a unor bunuri arheologice și numismatice descoperite cu detectorul de metale, acestea fiind prezentate spre cumpărare sau donate direct de o serie de cetățeni care le declară ca fiind ‘descoperiri întâmplătoare’, în ciuda utilizării sistematice și intenționate a dispozitivelor amintite pentru găsirea acestora”.

„Pornind de la premisa necesității îmbogățirii permanente a colecțiilor de patrimoniu ale muzeului și bazându-se exclusiv pe reinterpretări tendențioase ale legislației naționale aplicabile unor asemenea situații (Legea 182/2000, OG 43/2000, Legea 311/2003), conducerea a decis achiziționarea unor asemenea bunuri de patrimoniu (arheologice și numismatice) printr-o procedură internă care omite prevederi esențiale ale legislației naționale de referință pentru protejarea patrimoniului arheologic”, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, potrivit grupului, achiziționarea s-a făcut fără să fie solicitat un punct de vedere oficial al Ministerului Culturii, ”sau acest punct de vedere oficial nu a fost adus la cunoștința specialiștilor instituției”, pentru îmbogățirea colecțiilor muzeale fiind acceptate cu titlu de donație astfel de piese cu proveniență incertă”.

Scrisoarea transmisă ministrului Culturii este semnată de dr. Adrian Bălășescu, dr. Adela Bâltâc, dr. Cătălin Bem, dr. Ionuț Bocan, dr. Corina Borș, dr. Emil Dumitrașcu, dr. Irina Ene, dr. Constantin Haită, dr. Cătălin Lazăr, dr. Cătălina Neagu, dr. Rodica Oanță-Marghitu, dr. Sorin Oanță-Marghitu, dr. Eugen Paraschiv-Grigore, dr. Dragomir Nicolae Popovici, dr. Valentin Radu, dr. Alexandru Rațiu, dr. Andra Samson, dr. Mihaela Simion, dr. Eugen S. Teodor, dr. Ovidiu Țentea, dr. Mihai Vasile și dr. Decebal Vleja.