Monica Macovei, despre decizia CCR: România riscă să devină raiul infractorilor şi al crimei organizate

Monica Macovei este de părere că interceptările făcute de SRI până la decizia Curţii Constituţionale ar trebui să rămână valabile, deoarece legea era constituţională la momentul respectiv.

Totodată, ea a identificat o portiţă care ar fi putut fi speculată de condamnaţii în marile dosare de corupţie după aflarea deciziei CCR.

„Dosarele în care probele esențiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate astăzi.

Este vorba de toate dosarele care folosesc ca probe interceptări, înregistrări ambientale, filaj și alte mijloace de supraveghere, aflate în curs de cercetare la procurorii din toată țara (DNA, DIICOT, parchete) sau pe rolul instanțelor.

Alte articole

”Blat” Bolojan-CCR? Judecătorii Curții Constituționale nu sunt vizați de proiectul privind pensiile magistraților!

Plafonul de 12 salarii pentru concedieri este neconstituţional

Nu am criticat și nu voi critica deciziile Curții Constituționale, dar dezbaterea publică a deciziilor judecătorești și constituționale este parte a democrației și a spiritului liber, așa cum de multe ori a decis CEDO. De aceea, aș vrea să înțelegem foarte bine consecințele acestei decizii a CCR:

1. Toți specialiștii în drept penal știu că regulile de procedură penală nu retroactivează și nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracțiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, și niciodată regulilor de procedură penală). De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituționale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituționale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituționale, iar neretroactivitatea este un principiu constituțional. Acesta este principiul stabilității juridice în orice societate democratică, așa cum a decis CEDO în mod repetat.

2. Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de ființe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură.

Citeşte şi: Câteva consecinţe ale deciziei Curţii Constituţionale privind interceptările

3. Dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată vor avea aceeași soartă, vor fi și acestea închise din aceleași motive.

4. Anchetele pe infracțiuni de omor și alte infracțiuni grave vor fi de asemenea închise, pentru că și în aceste cazuri se folosesc în unele situații mijloace de supraveghere secretă, unde suportul tehnic este asigurat de SRI.

5. CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunțarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituționalitate, și până astăzi, când a fost publicată, au putut ridica excepții de neconstituționalitate, ca să scape de condamnare.

6. Este dificil de înțeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex și foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA și DIICOT vor avea echipamentele și oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc.

7. România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme raiul infractorilor și al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală.

Este nevoie ca echipamentele de supraveghere secretă să fie la Ministerul Public, care să asigure interceptările pentru toți procurorii și polițiștii din țară. SRI nu poate ceda echipamentele sale, pentru că are în continuare nevoie de acestea pentru activitatea privind siguranța națională.

DNA, DIICOT și Parchetul General vor face cel mai probabil o analiză a dosarelor care riscă să fie închise în urma deciziei CCR, adică acele dosare în care restul probelor nu sunt suficiente singure, fără probele din interceptări, pentru ca judecătorul să își facă o opinie solidă, pe baza căreia să dea o soluție.

Aștept ca rezultatele acestor analize să fie comunicate public pentru a vedea cât de afectată este lupta anticorupție și împotriva criminalității organizate de decizia Curții Constituționale.

Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului și reducerea criminalității. Într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se face în mod retroactiv. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se poate face peste noapte și cu efecte dramatice pentru lupta împotriva criminalității. Este imposibil să faci să funcționeze o instituție nouă în 24 de ore și, de aceea, o măsură tranzitorie era de așteptat să fie indicată de CCR”, a scris monica Macovei pe Facebook.