ATENTAT TURCIA: Au fost identificaţi teroriştii-kamikaze

Primul terorist identificat a fost o femeie kurdă, care s-a alăturat PKK în 2013. De asemenea, Poliţia turcă a reţinut luni patru persoane care ar avea legături cu maşina plină cu explozibili care a fost detonată.

Surse citate de serviciile de securitate au declarat că cei patru suspecţi au fost reţinuţi în sud-estul ţării, în oraşul Sanliurfa, aflat la nord de graniţa cu Siria. Maşina folosită în atentat a fost cumpărată din oraşul respectiv.

Suspecţii au fost duşi la Ankara. Duminică, surse din Poliţia au spus că datele iniţiale sugerează că PKK sau o grupare afiliată au pregătit atacul, care a rămas deocamdată nerevendicat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nu este pentru prima dată când executivul turc declară că PKK, o grupare scoasă în afara legii şi considerată teroristă în Tucia, este responsabil pentru atentatele comise împotriva cetăţenilor turci. Autorităţile au acuzat mişcarea şi pentru atacul terorist din Ankara de la 17 februarie, soldat cu moartea a 29 de oameni, majoritatea soldaţi.

Alte articole

Nicușor Dan, declarații la finalul summitului NATO: „A fost o discuție despre cum facem ca banii să se transforme repede în echipamente/ Rusia este principala amenințare la adresa Alianței”

Nicușor Dan i-a prezentat-o lui Donald Trump pe Mirabela Grădinaru, la fotografia oficială de la summitul NATO

Ca răspuns la atentatele din Ankara, 11 aeronave ale armetei turce au participat la raidurile aeriene, care au lovit 18 ţinte ale PKK, identificate recent  de forţele de securitate. Printre ţintele distruse se numără un depozit de muniţie şi mai multe clădiri unde locuiau militanţii.

De asemenea, autorităţile turce au instituit stare de asediu în oraşul Sirnak, din sud-estul Turciei, care are o populaţie majoritar kurdă.

Turcia, stat membru NATO, se confruntă cu numeroase ameninţări. Ca membru al unei coaliţii conduse de Statele Unite se luptă cu Statul Islamic în Siria şi Irak. Însă, Erdogan a declarat război şi militanţilor PKK din sud-estul ţării, după ce un armistiţiu care a durat doi ani şi jumătate a eşuat în iulie, ceea ce a dus la cele mai sângeroase violenţe între cele două tabere din anii ’90 încoace.