Străinii ar putea obţine cetăţenia română dacă termină o facultate. Stagiul de rezidenţă va fi redus la doi ani

Deputatul Varujan Pambuccian precizează în expunerea de motive la iniţiativa legislativă că, prin modificarea şi completarea Legii cetăţeniei nr 21/1991, îşi propune facilitarea obţinerii cetăţeniei române de către cetăţenii străini sau apatrizi care au rezidenţă de cel puţin 2 ani şi au absolvit în România sau în străinătate o instituţie de învăţămînt superior şi pentru cei care se angajează în acele sectoare de activitate din ţara noastră unde există un deficit de personal calificat, care nu se poate acoperi cu resursă locală.

Potrivit proiectului, Guvernul României va întocmi periodic o listă care să cuprindă acele profesii din Clasificarea ocupaţiilor prioritare pentru dezvoltarea economică şi în cadrul cărora necesarul de muncă nu poate fi acoperit de forţa de muncă din ţară.

Citeşte şi Brazilianul William de Amorim poate juca pentru naţionala României. I-a fost aprobat dosarul pentru obţinerea cetăţeniei

Iniţiatorul precizează faptul că există în România domenii care se dezvoltă rapid şi în care cererea de forţă de muncă anuală a ajuns să fie mai mare decât cea produsă de sistemul de învăţământ românesc.

În proiect se precizează că niciun român nu va fi disponibilizat drept urmare a angajării persoanelor respective.

Iniţiativa legislativă mai prevede reducerea la doi ani a stagiului de rezistenţă şi pentru străinii care investesc peste un milion de euro în ţara noastră.

Varujan Pambuccian precizează că acest tip de  reglementare există şi în alte ţări membre ale Uniunii Europene. Astfel, în Franţa, Codul Civil prevede o reducere a perioadei de rezidenţă obişnuită de la 5 ani la 2 ani pentru străinul care a încheiat cu succes doi ani de învăţământ superior în vederea obţinerii unei diplome de către o universitate sau instituţie de învăţământ superior francez.

În plus, în acelaşi Cod Civil francez se menţionează reducerea stagiului de rezidenţă la doi ani pentru străinul care, prin capacităţile sale, a adus sau poate aduce servicii importante ţării sau care prezintă un parcurs excepţional de integrare în societate.

În prezent, legislaţia în vigoare prevede că cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, la cel puţin 5 ani de la data căsătoriei.

De asemenea, solicitantul trebuie să aibă vârsta de 18 ani, să aibă asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor, să fie cunoscuţi cu o bună comportare şi să nu fi fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români.

Persoana trebuie să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială. Străinul trebuie să cunoască prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Legea cetăţeniei prevede, în prezent, că termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse până la jumătate, respectiv de la 8 ani la 4 ani, în următoarele situaţii: dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă  a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare şi dacă a investit în România sume care depăşesc un milion de euro.