ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ. Meteorologii sunt confuzi, modelele de prognoză se dovedesc defectuoase

Analiza precipitațiilor care au marcat emisfera nordică în ultimii 1.200 de ani, indică într-adevăr extreme (secetă sau ploaie) mai puternice în timpul secolelor reci, cu mult timp înainte de utilizarea combustibililor fosili care generează concentrații fără precedent de gaze cu efect de seră. Aceasta este o descoperire problematică, subliniază studiul, pentru că este vorba despre aceleași modele matematice care sunt folosite acum pentru proiecțiile viitoare.

„Ar putea fi mai dificil de proiectat în viitor decât se crede în mod obișnuit„, a declarat pentru AFP Fredrik Ljungqvist de la Universitatea din Stockholm care a adăugat că „adevărul poate fi mult, mult mai complicat„.

Potrivit Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), autoritatea științifică de referință cu privire la climă, zonele aride ar trebui să devină mai umede și să mai câștige în precipitații odată cu dereglarea climatului. Cu toate acestea, temperaturile foarte ridicate ale secolului al XX-lea nu au dus în mod necesar la condiții meteorologice extreme, subliniază studiul. Analiza acestui secol arată rezultate foarte diferite de ceea ce au promis modelele care anunțau zone împinse spre extreme.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi În ciuda temperaturilor ridicate, pe Transalpina stratul de zăpadă ajunge chiar şi la doi metri VIDEO

Alte articole

Unde va lovi cel mai puternic fenomenul El Nino. ONU avertizează asupra efectelor extreme

Europa fierbe, iar oamenii de știință avertizează: urmează un „super El Niño” care ar putea împinge temperaturile globale la noi recorduri

Acest lucru înseamnă că mare parte a schimbării nu este legată numai de temperatură, ci și de unele variabile interne, mai aleatoare, a estimat Ljungqvist. El a atras atenția că este foarte dificil de prezis precipitațiile extreme cu ajutorul modelelor.

Astfel, potrivit acestui studiu, seceta a fost severă în mod special în secolul al XII-lea, care a fost un secol cald, dar și în secolul al XV-lea, care a fost un secol rece.

Cercetătorii au putut reconstitui climatul și mai ales intemperiile din ultimii 1.200 de ani cu ajutorul unei echipe de istorici, climatologi, geografi, matematicieni, care au studiat în Europa, nordul Asiei și al Americii, date cu privire la curenți, nivelurile lacurilor, sedimentele marine și lacustre, precum și inelele copacilor.

Acest studiu va alimenta cu siguranță „dezbaterea înflăcărată” cu privire la încălzirea globală și precipitațiile extreme, a spus Matthew Kirby specialist al departamentului de geologie al California State University, într-un comentariu publicat de revista Nature.

Citeşte şi Temperaturi de vară la început de aprilie. Turiştii au ieşit cu rulotele pe Valea Cerbului VIDEO

„Invalidează aceste rezultate modelele actuale de prognoză ? Cu siguranță, nu. Dar ele au scos în evidență o provocare majoră pentru modelatori și o oportunitate importantă de cercetare„, a adăugat el.

Este „foarte probabil” ca secetă și precipitații extreme să apară și în secolul al XXI-lea, a adăugat James Renwick, de la Victoria University din Wellington (Noua Zeelandă).

Aceste episoade de secetă sau de precipitații extreme fac parte dintre numeroasele efecte despre care care ne avertizează oamenii de știință dacă nu este pusă o frână în calea dereglărilor climatice. Alte consecințe pot fi creșterea nivelului mării, penuria de alimente sau de apă, dezvoltarea maladiilor.

În luna decembrie 2015, un număr de 195 de țări au semnat la Paris un acord pentru a limita la două grade Celsius creșterea temperaturilor globale în comparație cu nivelurile de dinainte de revoluția industrială. Potrivit oamenilor de știință, în acest stadiu, planeta a câștigat deja un grad Celsius.