Dezbateri aprinse în procesul lui Năstase pentru dosarul „Trofeul calităţii” VIDEO

Completul de cinci judecători al instanţei supreme care dezbate recursul în dosarul „Trofeul calităţii” a admis, miercuri, solicitarea avocaţilor lui Adrian Năstase de judecare a unei cereri de recuzare a procurorului DNA prezent în această cauză.

„În mod evident, achitarea este soluţia firească. Vor fi dezamăgiţi procurorii care au trimis 973 de martori, cei doi judecători au făcut o motivare de tip stalinist. Sunt convins că acest complet va vedea aceste lucruri, nu există o faptă, chiar în motivare se spune că nu există nicio probă directă împotriva mea”, a declarat Adrian Năstase, potrivit România TV.

Unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase, Corneliu Liviu Popescu, a făcut, la ultimul termen de judecată, mai multe cereri şi a invocat mai multe excepţii. Una dintre cererile avocatului a vizat recuzarea procurorului DNA Elena Matieşescu.

Printre motivele prezentate pe larg miercuri, în timpul şedinţei de judecată, avocatul a arătat că se impune recuzarea şi, respectiv, înlocuirea procurorului Elena Matieşescu cu un alt magistrat DNA, pe motiv că aceasta a participat şi la judecata de fond, ca procuror desemnat, şi pentru că a formulat, motivat şi semnat recursul în acest caz, cerând înăsprirea pedepsei în cazul lui Adrian Năstase, scrie Mediafax.

Avocatul a arătat că procurorul Matieşescu a pus concluzii ample pe fondul dosarului şi a cerut condamnarea în primă instanţă a tuturor inculpaţilor din dosar, inclusiv a lui Adrian Năstase. Astfel, avocatul Popescu a arătat că procurorul Matieşescu ar da dovadă de lipsă de imparţialitate, în contradicţie atât cu normele interne, cât şi cu cele internaţionale în vigoare în materia penală. În acest context, avocatul a explicat că procurorul trebuie să fie „primul avocat al inculpatului” şi să-i respecte pe deplin drepturile procesuale conferite de normele constituţionale şi de cele penale.

Un alt avocat al lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a arătat în faţa instanţei că lipsa de imparţialitate a procurorului Matieşescu ar putea deriva şi din faptul că şeful DNA, Daniel Morar, i-a reproşat în mod public faptul că într-un alt dosar nu a cerut „pedepse exemplare” în cazul fostului premier şi a celorlalţi inculpaţi din acea cauză.

Avocatul Cazacu a arătat că, în lumina acestor informaţii şi detalii, se impune admiterea de principiu a cererii de recuzare şi trimiterea ei la un alt complet, care să o judece în şedinţă secretă şi să decidă dacă Elena Matieşescu va fi înlocuită sau va reprezenta în continuare DNA în acest proces.

Potrivit normelor penale în vigoare, de la momentul admiterii în principiu a unei astfel de cereri, instanţa suspendă judecarea cauzei şi trimite dosarul unui complet separat, care dezbate în şedinţă secretă cererea de recuzare şi decide cu privire la admiterea sau respingerea ei. Totodată, magistratul recuzat nu mai poate pune niciun fel de concluzii în cazul în care s-a făcut cererea de recuzare.

Instanţa a admis de principiu judecarea acestei cereri de recuzare, astfel că a suspendat judecarea recursului din dosarul „Trofeul calităţii”, precizând tuturor părţilor din dosar să rămână la instanţă până la soluţionarea cererii.

Avocaţii lui Adrian Năstase au cerut Completului de cinci judecători să fie prezenţi la judecarea cererii de recuzare.

În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.

Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an.

Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.