Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Paşte: Ce se întâmplă dacă plouă în duminica Învierii Domnului

Sărbătoarea Paştelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „”Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte, întrucât se spune că mormântul s-a deschis la miezul nopţii şi atunci a înviat Hristos.

La Slujba Învierii, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor. În această noapte se sfinţeşte pâinea numită paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin – în vestul ţării. În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, este adusă la biserică de femei, în Vinerea Marea, când se slujeşte Sfântul Maslu. În zona Banatului, o aduce o singură familie, în Joia Mare, ca milostenie pentru o rudă decedată în anul care a trecut.

În Moldova, dar şi în alte zone ale ţării, se pregăteşte pasca. Ea are formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Iisus au fost rotunde. Pasca este un aliment pe care şi evreii îl consumau când sărbătoreau Paştile, precum şi mielul. „Tăierea mielului la Paşte nu este altceva decât jertfa anuală a zeului din religiile precreştine”, spunea etnologul Ion Ghinoiu.

Alte articole

Cum va fi vremea de Paște 2026. Meteorologii anunță temperaturi de primăvară și precipitații 

Paste de post, rețeta simplă și rapidă a lui Cătălin Scărlătescu

După sfinţirea din dimineaţa primei zile de Paşte, pasca dobândeşte puteri purificatoare şi se consumă imediat după anafură. Tot în coşul care se duce la sfinţit, femeile pun cârnaţi, ouă roşii, colaci, brânză, slănină, drob, usturoi, sare, prăjituri şi alte alimente, care, sfinţite, au puteri vindecătoare.

Lumânarea folosită la slujba de Înviere ar avea şi ea puteri deosebite. Ea trebuie păstrată timp de şapte ani şi este aprinsă în caz pericol.

În Bucovina, în noaptea Învierii, se lasă lumânările aprinse în toată casa şi curtea, în cinstea luminii aduse de Iisus în lume, prin Învierea Sa.

Din această noapte, salutul obişnuit este înlocuit cu „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevărat a înviat”, salut păstrat până la Înălţarea Domnului, o formă de mărturisire a credinţei creştine.

La întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii pun într-un lighean un ou roşu şi o monedă de argint, peste care toarnă apă neîncepută. Api, se spală, dându-şi cu oul roşu peste obraz şi zicând: „Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie roşu ca oul, toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptat ouăle roşii de Paşti, să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor”. Atunci când se dă cu banul pe faţă se spune: „Să fiu mândru şi curat ca argintul”.

La masa pascală, se ciocnesc ouăle vopsite, rostindu-se formula tradiţională „Hristos a înviat”. Mai întâi, ciocneşte capul familiei cu soţia, apoi restul familiei. Făcând acest lucru, se crede că membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.

În unele zone, oamenii se adună în curtea bisericii ca să ciocnească ouăle, urmând diferite reguli. Ouăle sunt examinate cu atenţie şi se alege oul cu coaja cea mai puternică (oul de găină are coaja cea mai subţire). Oul care se sparge îi rămâne celui care are oul întreg. Uneori copii ciocnesc ouăle pe bani: cel cu oul spart îi dă un bănuţ celui cu oul întreg.

În duminica Paştelui, se crede că:

Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va merge direct în Rai deoarece în această perioadă porţile Iadului sunt închise.

De Paşti cine merge la biserică pune în sân un ou roşu ca să fie totdeauna rumen la faţă.

Se spune că toţi cei care ciocnesc ouă roşii unul cu altul se vor vedea pe lumea cealaltă.

Cojile ouălor roşii nu se aruncă afară în ziua de Paşti pentru că se duce norocul.

Fetele mari şi flăcăii tineri se uită în apa din fântână când se întorc de la slujbă, ca să fie frumoşi tot anul.

Cine mânăncă în ziua de Paşti caş, va fi tot anul alb la faţă. În ziua de Paşti e bine să se consume întâi carne de peşte sau de pasăre, pentru ca oamnii să fie iuţi ca peştii şi uşori ca păsările în anul ce urmează.

De o parte şi alta a pragului casei se pune o glie de iarbă verde ca să fie belşug în casă.

Usturoiul sfinţit în această zi împreună cu smirnă şi busuioc este folosit de fete ca să fie plăcute şi apărate de farmece.

Usturoiul şi busuiocul acestea, semănate ca să se înmulţească, sunt bune de leac.

Cine vrea să ştie dacă va avea noroc, să ia un ou roşu sfinţit din ziua de Paşti şi să-l păstreze până la Paştele următor. Dacă oul e plin înăuntru, e cu noroc, dacă e gol, nu.

Dacă plouă în ziua de Paşti, perioada până la Rusalii va fi ploioasă. Dacă bate grindina, anul va fi îmbelşugat.

Cu lumânarea de la Înviere se înconjoară casa ca să fie protejată.

Lumânările de la Înviere se păstrează tot anul şi se aprind pe timp de furtună, inundaţii, fulgere.