Trei ceşti de cafea te ajută să trăieşti mai mult

Rezultatele studiului arată că persoanele care beau, în medie, trei ceşti de cafea pe zi – cafea obişnuită sau fără cofeină – prezintă mai puţine riscuri de a deceda din cauza unor maladii cardiovasculare şi respiratorii, atacuri cerebrale, răni, accidente, diabet sau infecţii, în comparaţie cu persoanele care nu beau cafea.

Cercetătorii americani au remarcat totuşi o uşoară creştere a riscului de cancer la bărbaţii care beau cafea în cantităţi mari. În schimb, la femei, savanţii nu au constatat nicio legătură directă între consumul de cafea şi decesul cauzat de cancer.

Autorii studiului au ţinut cont şi de alţi factori ai mortalităţii, precum fumatul şi consumul excesiv de alcool.

Ei au transmis totuşi avertismentul că cercetătorii nu pot fi siguri, din punct de vedere ştiinţific, în privinţa ipotezei potrivit căreia consumul de cafea ar prelungi viaţa. „Cafeaua este băutura cu cel mai mare consum în America, dar legătura dintre consumul ei şi riscul de deces nu este foarte clară”, a precizat medicul Neal Freedman, de la departamentul de genetică şi epidemiologie a cancerului din cadrul National Cancer Institute (NCI), coordonatorul studiului.

Alte articole

Austeritate cu orice preț. Guvernul taie fondurile pentru 400 de radare fixe, deși România este prima în Europa la numărul de morți în accidente

Tratament revoluționar pentru bolnavii de diabet. Perfuzia care îi scapă de injecțiile cu insulină

„Consumul de cafea – aşa cum am descoperit noi – este asociat cu un risc mai mic de mortalitate în general”, a adăugat el.

„Deşi nu putem trage concluzia că există o legătură cauză-efect între consumul de cafea şi un risc mai mic de mortalitate, credem totuşi că aceste rezultate oferă anumite asigurări în privinţa faptului că această băutură nu este dăunătoare pentru sănătate”, a spus medicul Freedman.

Potrivit aceloraşi cercetători, obiceiurile privind consumul de cafea ale participanţilor au fost estimate pornind de la un chestionar pentru o anumită perioadă, dar nu reflectă obiceiurile acestora pe termen lung.

Ei au precizat, totodată, că nu au avut informaţii despre felul în care era preparată cafeaua (espresso, la filtru etc.) şi, deci, despre concentraţiile ingredientelor cu efecte protectoare.