Aderarea Finlandei la NATO ar putea provoca o reacţie dură din partea Rusiei

Raportul de 64 de pagini a fost întocmit de un grup alcătuit din patru experți independenți în urma solicitării guvernului finlandez de centru-dreapta condus de premierul Juha Sipila, care a dorit astfel să aibă o evaluare cu privire la elementele pro și contra ale unei eventuale aderări la NATO, un subiect foarte sensibil în Finlanda, scrie Agerpres.

Documentul nu formulează recomandări cu privire la oportunitatea aderării la NATO, însă menționează că o candidatură comună a Finlandei și Suediei ar fi o opțiune strategică mai bună decât o candidatură izolată a Finlandei.

Dar tot vineri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova își rezervă dreptul să reacționeze prin anumite măsuri ‘militare și tehnice’ în cazul aderării Suediei la NATO.

Finlanda are o istorie dificilă cu gigantul său vecin din est, iar frontiera lor comună are o lungime de 1.340 de kilometri. Finlanda și-a câștigat independența față de imperiul țarist după revoluția bolșevică, dar a fost foarte aproape de a o pierde din nou în al Doilea Război Mondial, când a luptat împotriva Uniunii Sovietice. În timpul Războiului Rece, guvernele finlandeze au optat pentru o neutralitate politică în confruntarea dintre cele două blocuri, dar pe plan economic s-au apropiat de statele occidentale.

Alte articole

Hub strategic în România, investiţie NATO de 220 de milioane de dolari lângă Bucureşti

Avioanele NATO au fost ridicate după ce Rusia a efectuat atacuri masive cu drone în vestul Ucrainei

După acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Helsinki au observat o intensificare a activității armatei ruse în apropierea frontierei finlandeze, precum și deasupra Mării Baltice, acuzând de asemenea de mai multe ori Moscova că avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian finlandez. În consecință, Finlanda a decis să-și regândească sistemul defensiv și să-și consolideze cooperare militară cu statele NATO, în special cu cele trei țări scandinave, Danemarca, Suedia și Norvegia.

Fostul premier finlandez, Alexander Stubb, s-a pronunțat în anul 2014 pentru aderarea Finlandei la NATO și renunțarea la statutul de neutralitate, dar opinia sa nu a fost împărtășită de mulți politicieni finlandezi, în timp ce ministrul său de externe, Erkki Tuomioja, s-a pronunțat împotriva amplasării unor baze permanente ale NATO în zona baltică.

Nici opinia publică finlandeză nu pare să susțină o eventuală aderare la NATO, conform unui sondaj recent numai 22% din populație sprijinind un asemenea demers, ăn timp ce 55% se pronunță împotrivă.

Citeşte şi Rusia avertizează! Moscova va lua măsuri militare dacă Suedia va adera la NATO