Cutremur la vârf în Turcia. Davutoglu demisionează din fruntea Guvernului, Erdogan îşi consolidează puterea

AKP, la putere din 2002, se va reuni duminică, 22 mai, într-un congres extraordinar la care „nu cred că voi fi candidat, în circumstanțele actuale”, a declarat joi Ahmet Davutoglu, într-un discurs la sediul formațiunii.

Îndepărtarea lui Davutoglu de la conducerea AKP va pune capăt și mandatului său de prim-ministru, în virtutea statutului formațiunii.

AKP a câștigat alegerile legislative de la 1 noiembrie, victorie care îi asigura lui Ahmed Davutoglu un mandat de 4 ani.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ahmed Davutoglu, născut în 1959, are un doctorat în relații internaționale și a avut o carieră universitară înainte de a deveni ministru de externe în 2009. El a anunțat totuși că-și va păstra mandatul de deputat după congres.

Alte articole

Fostul campion de Formula 1 Alain Prost, victima unui jaf. Fostul pilot a fost rănit la cap

Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri: Organizația e pregătită pentru vremurile tulburi

Decizia de înlăturare a sa a fost luată într-o reuniune a conducerii partidului a doua zi după informațiile apărute în spațiul public despre o ruptură între premier și președintele Recep Tayyip Erdogan.

Tensiunile dintre cei doi, rămase multă vreme ascunse, au izbucnit brusc în această săptămână, iar o reuniune a ultimei șanse, miercuri seară, nu a permis depășirea lor.

De când a fost ales președinte, Erdogan nu își ascunde ambiția de modificare a Constituției prin care să fie instaurat un regim prezidențial, un proiect pe care Davutoglu l-a susținut în mod public, dar pe care nu a părut grăbit să-l pună în aplicare.

În discursul de joi, Davutoglu a ținut să sublinieze că decizia sa „nu este rodul unei alegeri (personale), ci al unei necesități”, o critică deloc voalată la adresa unor responsabili ai AKP loiali lui Erdogan, care au decis recent să-i reducă prerogativele în cadrul partidului. În urmă cu câteva zile, el pierduse puterea de a numi liderii partidului la nivelul provinciilor și districtelor.

Premierul și-a apărat bilanțul politic și economic și a negat orice conflict cu președintele Erdogan, cel care ține cu adevărat frâiele AKP, chiar dacă legea fundamentală îi obligă să fie deasupra partidelor.

„Nu am reproșuri, nu simt nici mânie, nici ranchiună”, a spus Davutoglu, dând asigurări că este hotărât să apere „onoarea fratelui” său Erdogan, care l-a numit în fruntea guvernului în august 2014.

Plecarea lui Davutoglu, care ar deschide calea pentru o consolidare a puterilor șefului statului, acuzat de criticii săi de derivă autoritară, s-ar putea adăuga problemelor pe care le traversează Turcia, partener-cheie al Uniunii Europene în criza migratorie: amenințarea jihadistă, reluarea conflictului kurd după doi ani de acalmie, extinderea războiului în Siria la frontiera sa sudică.

Erdogan pare însă să nu fi agreat să împartă prim-planul scenei politice cu șeful guvernului, care ar fi negociat singur acordul cu UE privind migranții, și nici voința afișată de Davutoglu de revenire a masa negocierilor cu rebelii kurzi.

De altfel, Kemal Kiliçdaroglu, care conduce partidul pro-kurd CHP, de centru stânga, a denunțat „o revoluție de palat”, acuzând o intervenție inacceptabilă a lui Erdogan în treburile problemele executivului. ‘Erdogan vrea un prim-ministru care îl ascultă 100%’, a adăugat Kiliçdaroglu.

Calificat inițial drept „marionetă” a lui Erdogan, Davutoglu, văzut ca un personaj moderat, contrapus agresivului, dar popularului președinte, și-a câștigat totuși un loc distinct pe scena politică.

În timpul mandatului său, Turcia s-a alăturat coaliției internaționale antijihadiste conduse de SUA, iar în interior s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase atentate sinucigașe, care au afectat credibilitatea premierului.

Mai multe nume sunt invocate în presă pentru succesiunea lui Davutoglu : Binali Yildirim, tovarăș de drum al lui Erdogan și actual ministru al transporturilor, Mehmet Ali Yalçin, fost președinte al parlamentului, Yalçin Akdogan, actual vicepremier, dar și Berat Albayrak, ginerele președintelui și ministru al energiei.