Satul blestemat de vrăjitoare. Numai Papa ar putea să dezlege vraja

Un jurnalist englez a fost curios să afle misterul sătucului Transmoz din lanţul muntos Moncaio, din Aragon. Jurnalistul s-a întâlnit cu vrăjitoarea Lola Ruiz Diaz şi a stat de vorbă cu ea pentru a afla adevărul despre blestemul care a lăsat satul pustiu.

Vrăjitoarea Lola are în custodie castelul Transmoz care datează din secolul al XII-lea. Castelul se află în vîrful unui munte din Moncaio. Lola i-a dezvăluit întreaga poveste despre misteriosul sat blestemat.

Ea nu este genul de vrăjitoare clasică, şi nici a uneia din poveşti, ci este o vrăjitoare modernă.  Ca „accesorii” pentru meseria sa nu se regăsesc lumânări negre, glob de cristal sau cărţi de Tarot, ci un laptop pe care îl poartă cu ea pe oriunde merge. Ţine pasul cu moda şi numai cerceii pe care îi poartă şi care reprezintă două bufniţe, precum şi o amuletă pe care o are la gât- amintesc de  imaginea unei vrăjitoare clasice.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, a câştigat trofeul Palme d’Or

Cannes 2026: Performanţă fantastică, Cristian Mungiu Cristian Mungiu a câştigat al doilea Palme d’Or din carieră

„Povestea vrăjitoriei din Transmoz a început în acest castel. În secolul al XIII-lea, locuitorii castelului îşi dedicau timpul falsificării monedelor. Ca să acopere această îndeletnicire, au răspîndit zvonul că vrăjitori şi vrăjitoare preparau noaptea poţiuni magice. Aşa a ajuns Transmozul să fie asociat pe vecie cu vrăjitoria”, explică Ruiz.

În vremea aceea, Trasmozul era comunitate puternică şi înfloritoare. Avea mine de fier şi de argint, precum şi rezerve substanţiale de lemn şi apă. Avea şi terenuri proprii, care nu aparţineau dominionului Bisericii Catolice, iar printr-un decret regal, nu trebuia să plătească taxe sau impozite Mânăstirii Veruela, fapt ce a nemulţumit Biserica.

După ce s-a dus vestea că Transmozul a devenit un „rai al vrăjitoriei”, abatele de Veruela a profitat de ocazie şi i-a cerut arhiepiscopului de Tarazona să excomunice întregul sat, aceasta însemnînd că locuitorii nu mai aveau voie să meargă la Biserica Catolică.

Dar prospera comunitate din Trasmoz, care era formată, în vremea aceea, din evrei, creştini şi arabi, a refuzat să se conformeze. Au urmat dispute cu Veruela, iar în final, mânăstirea a modificat cursul apei satului în loc să plătească pentu aceasta.

Lordul de Trasmoz a fost nemulţumit de această atitudine a sătenilor şi întors armele împotriva acestora şi a mânăstirii. A intervenit atunci regele Ferdinanad  al II-lea, care a decis că acţiunile Trasmozului erau justificate.

Biserica Catolică nu a putut uita înfrîngerea suferită şi, cu permisiunea Papei Julius al II-lea, a blestemat satul în 1511, cântând Psalmul 108 din Psaltire – cea mai puternică unealtă a Bisericii Catolice pentru a pune blestem. De atunci, de când satul a fost blestemat de Papă, blestemul nu a mai fost dezlegat şi se spune că numai un Suveran Pontif ar putea să îl dezlege. Nici pînă în ziua de azi, blestemul nu a fost rupt de vreun Papă, iar satul rămâne blestemat.

Anii care au urmat după aruncarea blestemului nu au fost uşori pentru locuitorii micii localităţi spaniole. Castelul din Transmoz a ars din temelii, în 1520 şi a rămas în ruină. După ce evreii au fost expulzaţi din Spania, în secolul al XV-lea, populaţia acestei aşezări a scăzut  de la 10.000 de locuitori la numai 62, dintre care numai o jumătate a locuit aici permanent. 

Actuala aşezare, care a fost declarată oraş, nu are magazine, nici şcoli, ci numai un bar. Multe dintre case sunt părăginite, iar străzile sunt aproape goale. Cât priveşte castelul, numai turnul acestuia a fost restaurat şi acolo se află un muzeu al vrăjitoriei cu tot felul de obiecte dedicate acestor practici oculte. În curtea castelului se află o statuie care o înfăţişează pe ultima vrăjitoare, La Tia Casca, ucisă în Transmoz, în 1860. Ea fusese acuzată de izbucnirea unei epidemii ucigaşe, care nu avea leac.

Cu toate că locuitorii au ucis şi ultima vrăjitoare din Transmoz, tradiţia vrăjitoriei subzistă încă în Transmoz. În iunie, în timpul festivalului Feria de Brujeri, se vând acolo poţiuni magice preparate din ierburi şi plante care cresc în împrejurimile munţilor Moncayo.

Tot cu acest prilej, actorii recrează scene istorice din trecutul localităţii şi este aleasă „Vrăjitoarea anului”. Pentru a obţine acest titlu, concurentele trebuie să aibă cunoştinţe despre medicina naturistă, dar cel mai important este să cunoască istoria şi să promoveze tot ce are legătură cu Transmozul. „Ca să fii vrăjitoare în ziua de astăzi, este un titlu de onoare”,a  mai explicat Ruiz, care, la rândul ei, a deţinut şi ea acest titlu.