Summit anticorupţie la Londra: Progrese puţine privind paradisurile fiscale

‘Vom încerca să expunem corupția oriunde se află și să urmărim și să-i sancționăm pe toți cei care se fac vinovați de ea, o facilitează sau îi sunt complici’, stipulează declarația finală dată publicității la finalul summitului.

Printre semnatari se află reprezentanți din circa 50 de țări, printre care președinții afgan, Ashraf Ghani, și nigerian, Muhammadu Buhari, sau secretarul de stat american, John Kerry.

Termenii folosiți în declarație sunt ‘în mod surprinzător fermi’, și-a exprimat satisfacția Maggie Murphy, responsabilă a organizației anticorupție Transparency International, care se întreabă totuși ce măsuri concrete vor decurge din aceasta.

Pentru că dincolo de această declarație de intenție, în special promisiunile făcute de țări cu titlu individual au fost salutate de ONG-uri.

Alte articole

Nicușor Dan a semnat decretul înainte de weekend. Merge direct la Monitorul Oficial și zguduie corupția din temelii

Raport al Departamentului de Stat al SUA: Corupția rămâne „răspândită” în România, iar condamnările sunt tot mai greu de obținut. O problemă gravă este prescripția răspunderii penale

Acuzată în mod frecvent că dă dovadă de îngăduință față de propriile sale paradisuri fiscale, Marea Britanie a anunțat că ‘firmele străine care posedă sau vor să cumpere un bun în Marea Britanie vor trebui de acum să dezvăluie numele adevăratului proprietar’, potrivit Agerpres.

Inițiativa a fost urmată de alte cinci țări — Franța, Afganistan, Kenya, Nigeria și Olanda — în timp ce șase state au promis că vor explora posibilitatea.

Franța s-a angajat să meargă chiar mai departe, introducând pentru trusturi registre care permit identificarea beneficiarilor efectivi ai societăților offshore.

Summitul, la care au participat Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, are loc la puțin timp după dezvăluirile din scandalul ‘Panama Papers’, care a scos la lumină utilizarea la scară mare a societăților offshore care permit plasarea activelor în teritorii netransparente și a provocat un șoc în cadrul opiniei publice.

Marea Britanie este chiar ea criticată pentru lipsa de transparență a teritoriilor sale de peste mări. Din cele 214.000 de firme reprezentate de cabinetul panamez Mossack Fonseca, aflat în centrul scandalului ‘Panama Papers’, mai mult de jumătate au sediul în Insulele Virgine britanice. Acestea nu au fost reprezentate la Londra și nici Panama.

Foarte așteptată, măsura privind registrele publice anunțată de David Cameron vizează în primul cele circa 100.000 de locuințe în Anglia și Țara Galilor, din care 44.000 la Londra, care sunt deținute în prezent de societăți offshore, potrivit Agerpres.

De asemenea, Londra a anunțat instituirea unui schimb automat de informații privind aceste registre între majoritatea teritoriilor de peste mări dependente de Coroană, precum și crearea unui centru internațional de anchetă anticorupție cu sediul la Londra.

Un număr de 13 țări, printre care Afganistan, Italia, Franța și SUA, s-au angajat să introducă noi criterii pentru atribuirea de contracte publice. La rândul lor, Australia și Nigeria figurează într-un grup de 19 țări care au promis să amelioreze transparența în ceea ce privește achizițiile de petrol, gaz și în sectorul minier.

La finalul summitului, Robert Palmer, din cadrul ONG-ului Global Witness, a vorbit despre ‘un pas înainte’. ‘Dar cea mai mare piesă a puzzle-ului continuă să lipsească: faptul că paradisurile fiscale rămân’, a declarat el. ‘Cei care fraudează vor putea în continuare să doarmă liniștiți în această noapte’, a spus la rândul ei Susana Ruiz, responsabilă de chestiuni de fiscalitate în cadrul ONG-ului Oxfam.

Anunțurile lui Cameron ‘riscă să fie eclipsate de faptul că prim-ministrul și-a încălcat promisiunea din 2013 de a ridica vălul secretului de deasupra paradisurilor fiscale britanice’, a afirmat Mark Goldring, director general al Oxfam pentru Marea Britanie. ‘Dacă corupția este un cancer, atunci acest summit nu face decât să furnizeze un analgezic, când o operație chirugicală amplă este necesară’, a apreciat el.