Contactul vizual direct este o verigă esenţială în comunicarea dintre oameni. Suntem susceptibili la el deoarece trupul nu vrea să rateze o potenţială conexiune sau o ameninţare.
Chiar şi atunci când cineva nu ne priveşte fontal, tot avem capacitatea de a simţi acea privire cu ajutorul vederii noastre periferice.
Creierul are un sistem specific dedicat detectării privirii celorlalţi asupra noastră. Sclera (partea albă a ochiului) este mai vizibilă la om decât la restul animalelor, fiind mai uşor să urmăreşti privirea unei persoane. Majoritatea animalelor vor să-şi ferească privirea pentru că le ajută să vâneze, dar oamenii sunt creaturi sociale care depind de cooperare şi comunitate pentru a supravieţui. A fi capabil să faci contact vizual ajută să construieşti relaţii cruciale.
Dar ce se întâmplă cu oamenii pe care nu-i vezi deloc?
Citeşte explicaţia pe feminis.ro.