Vasile Ciurchea, urmărit penal pentru abuz în serviciu într-un dosar cu un prejudiciu de peste 16 milioane euro

Vasile Ciurchea, preşedinte CNAS la data faptelor, respectiv februarie 2007 — ianuarie 2009, este anchetat, alături de Simion Valeriu — vicepreşedinte al CNAS la data faptelor, Leana Stoea — director general adjunct al CNAS la data faptelor, Mihai Bejat — director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS la data faptelor şi Ovidiu Muntean — director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS la data faptelor, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

În dosar mai sunt urmăriţi penal pentru aceeaşi faptă Irinel Popescu — preşedinte CNAS la data faptelor, respectiv ianuarie — decembrie 2009, Mihaela Maria Constantin — director general adjunct, Lucian Istvan Medveţ — director la Direcţia Tehnologia Informaţiei, Maria Liliana Mihai — director la Direcţia Juridic, Contencios şi Acorduri Internaţionale, iar SC HP România SRL, ca persoană juridică, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

Citeşte şi: Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a demisionat

În perioada 2007 — 2009, între CNAS şi HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale acte şi de 760/zi-om, în cazul unui alt act adiţional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.

Alte articole

DNA, sesizată în cazul lui Teodor Țigan, fostul director al Romsilva care a primit bonus de pensionare de 100.000 de euro și a fost reangajat fără concurs

Cât trebuie să plătească românii neasigurați pentru o vizită la medic, de la 1 august. O zi de spitalizare costă mai mult decât pensia medie

DNA precizează că din probele administrate a rezultat că aceste acte adiţionale au fost încheiate în următoarele condiţii: fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii; CNAS a acceptat propunerile SC HP România fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului; ofertele firmei nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/ de analiză şi evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI; aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.

„Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiţionale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferenţa între valoarea serviciilor facturate de SC HP România SRL şi costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiţi de CNAS în mod nelegal. Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajaţii CNAS care au semnat aceste acte adiţionale şi, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preţ supraevaluat şi nefundamentat”, susţin procurorii.

Sursa citată menţionează că suspecţilor — persoane fizice şi persoanei juridice — li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.