Legătura ASCUNSĂ dintre antibioticele folosite în domeniul creşterii animalelor şi încălzirea climei

Echipa de cercetători condusă de Tobin Hammer de la Universitatea Colorado a plecat de la o constatare simplă: în toată lumea animalele din crescătorii consumă multe antibiotice, fie când sunt bolnave, fie ca tratament preventiv dacă o parte din turmă este afectată de o bacterie patogenă, fie, în unele țări, ca supliment alimentar fiindcă aceste medicamente fac animalele să ia mai mult în greutate cu aceeași cantitate de hrană și să crească mai repede.

Cea mai cunoscută consecință a acestor practici este dezvoltarea rezistenței la antibiotice a numeroase tulpini bacteriene, însă Tobin Hammer și colegii săi s-au întrebat dacă utilizarea acestor medicamente nu are și efecte neașteptate asupra ecosistemelor, prin intermediul…excrementelor animalelor.

Cercetătorii arată că antibioticele ar putea, prin modificarea florei intestinale a animalelor, să schimbe proprietățile excrementelor — cele microbiologice, chimice, dar și nutritive, fiindcă nu trebuie uitat că un anumit număr din „gunoierii” naturali se hrănesc cu aceste dejecții, cum ar fi gândacul de bălegar. Oamenii de știință și-au pus două întrebări în acest sens: dacă antibioticele au repercusiuni asupra sănătății acestor insecte coprofage și dacă medicamentele afectează gazele cu efect de seră emise de bălegarul vacilor. Se știe că sectorul creșterii animalelor produce 15% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii au desfășurat un experiment pe zece rumegătoare. Cinci au primit timp de trei zile o antibioterapie pe bază de tetraciclină, în timp ce celelalte cinci vaci au constituit grupul martor. A fost adunat bălegarul de la toate zece și s-a măsurat emisia de CO2, metan și oxid de azot — ultimele două gaze producând un efect de seră mult mai mare decât bioxidul de carbon. În preajma eșantioanelor au fost instalați gândaci de bălegar (6 masculi și 6 femele) și natura a fost lăsată să acționeze.

Alte articole

Amendă uriașă pentru românii care cresc porci și găini. Câte animale ai voie să ții în curte, de fapt

Ion Țiriac vrea să facă un muzeu al animalelor sălbatice, dedicat copiilor: „În 60 de ani, am împușcat doi elefanți”

La capătul studiului, cercetătorii au dat o veste bună și una proastă. Cea bună este că gândacii de bălegar nu suferă, se pare, de prezența în hrana lor a reziduurilor de antibiotice, chiar dacă acestea au un efect evident asupra florei și faunei lor microbiene: nu s-a constatat un efect notabil asupra mărimii lor, a reproducerii, a supraviețuirii sau a larvelor lor.

Vestea proastă a fost că bălegarul provenit de la animale care au luat antibiotice a emis de 1,8 ori mai mult metan decât excrementele animalelor din grupul martor. Acest rezultat spectaculos se explică probabil prin bulversarea microbiotei la animalele supuse antibioterapiei, afirmă Tobin Hammer în New Scientist. „Am fost surprinși să observăm o creștere atât de mare a emisiilor de metan din bălegar. Credem că tratamentul cu tetraciclină, prin reducerea numărului de bacterii din intestine, favorizează apariția altor organisme unicelulare metanogene”, arată el.

Studiul cercetătorilor americani are limite pe care le recunosc chiar ei: eșantionul a fost mic, trebuia să fie testate și alte antibiotice și să se calculeze impactul global al acestor substanțe asupra producției de metan de către vaci (și de văzut dacă sunt influențate celebrele eructații și flatulențe ale rumegătoarelor).

Cercetarea are totuși meritul că a pus în evidență o legătură de cauzalitate neașteptată între antibiotice și GES. Când britanicul Alexander Fleming a descoperit din întâmplare, în 1928, penicilina, era probabil departe de a bănui că descoperirea sa ar putea avea vreo influență asupra climei, prin bălegarul vacilor.