Premiul Naţional pentru Literatură 2015, primit de Mircea Cărtărescu

Premiul pentru Poezie i-a fost acordat lui Vasile Dan, pentru volumul „Lentila de contact”, publicat la Editura Mirador, iar Premiul pentru Proză lui Dan Stanca, pentru volumul „Ghetsimani ’51”, Editura Cartea Românească.

Volumul lui Mircea Anghelescu, „Lâna de aur. Călătorii şi călătoriile în literatura română”, Editura Cartea Românească a fost recompensat cu Premiul pentru Critică. Premiul pentru Cartea pentru copii şi tineret i-a fost decernat lui Petre Crăciun, pentru volumul „Cu Andersen în regatul poveştilor”, publicat la Editura Zorio, scrie news.ro.

La secţiunea debut au fost doi premianţi, Simona Antonescu, pentru volumul „Fotograful curţii regale” (roman), Editura Cartea Românească şi Robert G. Elekes, pentru volumul „Aici îmi iau dinţii-n spinare şi adio” (versuri), Editura Tracus Arte.

Leo Butnaru a primit distincţia pentru traduceri, pentru volumul „Panorama poeziei avangardei ruse”, apărut la Editura Tipo Moldova.

Alte articole

Cărtărescu a ratat Nobelul, dar a dat o replică de Oscar. Ipostaza genială în care s-a fotografiat scriitorul român

Mircea Cărtărescu pierde Nobelul pentru literatură și în 2025. László Krasznahorkai este marele câștigător de anul acesta

Premiul Fundaţiei „Andrei Bantaş” (pentru traduceri din engleză) i-a fost decernat Ariadnei Ponta pentru volumul „Du-te şi pune un străjer (de Harper Lee)”, Editura Polirom. De asemenea, au fost acordate două premii „Mircea Ciobanu”: Medeei Iancu, pentru volumul „Cântarea care a biruit toate cântările” şi Mariei Pilchin, pentru volumul Poeme pentru Ivan Gogh”, ambele volume apărute la Editura Paralela 45.

Premiul pentru Dramaturgie nu a fost decernat, nicio carte nefiind nominalizată.

Uniunea Scriitorilor a decernat, în 31 mai, premiile pentru cele mai bune volume publicate în 2015, proză, poezie, debut, literatură pentru copii, critică literară şi traduceri, dar nu va recompensa niciun text de dramaturgie editat anul trecut, la secţiunea Teatru nefăcându-se nicio nominalizare. Dramaturgii preferă să vândă direct piesele teatrelor, fără a le mai publica, a explicat preşedintele juriului, Alex. Ştefănescu pentru News.ro, în vreme ce Radu F. Alexandru e de părere că teatrele duc o „politică nefericită şi discriminatorie” faţă de dramaturgia românească. Pentru Ion Caramitru, o prevedere cum era cea din interbelic, teatrele să joace măcar o piesă românescă pe stagiune, este una cât se poate de fericită.

Criticul literar Alex. Ştefănescu, preşedintele juriului, a explicat pentru News.ro, în momentul în care s-au făcut nominalizările pentru premiile literare, că nominalizările la secţiunea Teatru privesc piesele publicate, or dramaturgii preferă să vândă direct teatrelor, fără a mai publica, iar punerile în scenă sunt premiate de UNITER.

În opinia lui Radu F. Alexandru, el însuşi dramaturg, faptul că nu se publică mai multă dramaturgie românească ţine de politica de desconsiderare pe care o duc teatrele faţă de acest gen literar. Mai mult, acesta spune că teatrele ar trebui să includă în repertoriu, obligatoriu, şi câte o piesă românească: „În proiectul pe care l-am făcut în calitate de membru al guvernului din umbră al PDL-ului, ca membru titular la cultură, prevedeam printre măsurile absolut obligatorii ca teatrele să includă în repertoriu o piesă românească”

Propunerea lui Radu F. Alexandru, ca teatrele să includă în repertoriu o piesă românescă, este în asentimentul lui Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti: „La Teatrul Naţional Bucureşti am 40% piesă românească clasică şi contemporană. Există la UNITER competiţia anuală, Cea mai bună piesă românească, pe care o premiem în Gală şi de regulă o preluăm la Teatrul Naţional şi o facem fie spectacol-lectură, fie piesă de teatru, depinde de structura ei”. Despre cât de bine se scrie, însă, dramaturgie românească astăzi, Caramitru nu este atât de optimist: „Teatru contemporan româesc se scrie, dar nu ştiu cât de bine. Există o lipsă de acurateţe stilistică, e un gen pe care nu toată lumea ştie să îl servească ca să devină interesant. Se scrie per total nu foarte bine, cu excepţiile de rigoare. Şcoala de dramturgie lasă de dorit, dar sunt texte remarcabile care au apărut şi autori care nu decad sub un anumit standard de calitate”.”Într-un contract pe care l-au semnat în anii 1940 primarul Capitalei şi Ion Manolescu, care preluase Teatrulmunicipal, era o singură obligaţie, ca teatrul să joace măcar o piesă românească pe stagiune”, a amintit Ion Caramitru, într-un comentariu făcut agenţiei News.ro.

Juriul pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe 2015 este alcătuit din Iulian Boldea, Tudor Cristea, Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Vasile Spiridon, Alex. Ştefănescu, care este şi preşedintele juriului, şi Răzvan Voncu.

Citeşte şi Mircea Cărtărescu, între SUA şi România: Am dat cu banul. Eram hotărât să urmez semnul destinului