Dîncu: Funcţionarea drumurilor dintre România-Ungaria, co-finanţate de UE, depinde de aderarea la Schengen

Guvernul a agreat, miercuri, prin memorandum, forma oficială de răspuns la scrisoarea din 13 ianuarie prin care comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, i-a solicitat premierului Dacian Cioloş luarea de măsuri pentru ca aceste drumuri să devină funcţionale cât mai curând posibil. Ca răspuns la acest demers, Guvernul va transmite comisarului european Corina Creţu o scrisoare semnată de Vasile Dîncu, vice-prim ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu mai multe precizări, informează Executivul printr-un comunicat.

„Funcţionarea în regim permanent a celor zece drumuri transfrontaliere amplasate între România şi Ungaria, co-finanţate de Uniunea Europeană în cadrul programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, depinde în ultimă instanţă de aderarea României la Spaţiul Schengen – obiectiv pentru atingerea căruia Guvernul acţionează în permanenţă. Cum decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată succesiv, deşi România îndeplineşte deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spaţiul Schengen nu poate fi atribuită autorităţilor române”, se precizează în scrisoarea amintită.

De asemenea, Guvernul îi spune comisarului european că ” autorităţile române au acţionat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor”, dar „decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare”.

„Pornind de la aceste premise, Autoritatea de Management din Ungaria nu a solicitat obligativitatea obţinerii avizului Poliţiei de Frontieră pentru aprobarea proiectelor, deşi delegaţia României a sesizat Autoritatea de management asupra necesităţii obţinerii avizului. Totodată, Autoritatea de management şi Secretariatul tehnic comun 2007-2013, responsabile cu coordonarea evaluării tehnice, nu au solicitat liderilor de proiect corectarea indicatorilor de rezultat nerealişti estimaţi cu privire la proiectele în cauză, deşi aveau această posibilitate. În concluzie, în cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităţilor din România”, se spune în scrisoarea Guvernului României.

Alte articole

Comisia Europeană a aprobat proiectele României din cadrul programului SAFE. Prima transă de bani va fi virată în martie. În total, România va primi peste 16 miliarde de euro

Presa maghiară aduce acuzații grave României privind autostrada A7. Ce spun ungurii despre drumul construit de Umbrărescu

Pe de altă parte, Guvernul României consideră că „în contextul amânării aderării României la Spaţiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcţionarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiţia înfiinţării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderare”.

Totodată, Executivul subliniază faptul că România şi Ungaria au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucureşti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menţionate, cu aprobarea prealabilă a autorităţilor, şi înainte de aderarea României la Schengen, ca o soluţie provizorie pentru a asigura utilizarea drumurilor menţionate.

„În ceea ce priveşte argumentaţia la care se face referire în scrisoarea comisarului european Corina Creţu privind aglomerarea traficului rutier la frontiera româno-ungară în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut, statisticile indică o aglomerare a traficului în zonă pe o perioadă limitată, în cazul a trei dintre punctele de trecere existente, la celelalte opt valorile fiind apropiate de normal. Poliţia de Frontieră Română acţionează pentru reducerea perioadei de aşteptare în punctele de trecere, implementând în acest scop şi o aplicaţie informatică interactivă. Intenţia autorităţilor române este de a analiza în continuare situaţia acestor drumuri, împreună cu partea ungară, în vederea identificării unor soluţii pentru utilizarea lor optimă”, se mai spune în scrisoarea la care face referire comunicatul Guvernului.