Un atac cibernetic asupra unei ţări din NATO declanşează riposta. Cum reacţionează România

Jens Stoltenberg a afirmat că s-a prevăzut în articolul 5 al mecanismului de apărare colectivă faptul că „niciun atac cibernetic împotriva unui aliat nu poate rămâne nepedepsit”. Stoltenberg a făcut aceste declaraţii în cadrul primei zile a reuniunii miniştrilor Apărării din cele 28 de ţări membre, la sediul NATO din Bruxelles.

„Un atac cibernetic poate provoca multe paguve şi este foarte periculos”, a adăugat Stoltenberg, spunând că „este greu de imaginat un conflict fără o dimensiune cibernetică”.

Citeşte şi Hans Klemm: ROMÂNIA este ţinta unui RĂZBOI. Ruşii ameninţă ca în perioada războilui rece

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Atac cibernetic de amploare în Letonia. Datele personale a două treimi din populație, furate

Se suspendă taxa pe succesiune. Cine sunt românii care nu vor mai plăti impozitul pe proprietățile moștenite

Cei 28 de aliaţi ai NATO sunt ţinuţi de obligaţia de asistenţă reciprocă, potrivit art.5  din Tratatul de la Washington, fondator al NATO în 1949 şi care stipulează că un atac (orice atac, n.r.) împotriva unui membru al Alianţei este considerat a fi un atac împotriva tuturor membrilor – ceea ce reprezintă baza apărării colective.

Miniştrii Apărării din ţările Alianţei au convenit să considere spaţiul cibernetic ca fiind „un domeniu operaţional” asemănător altor aspecte ale apărării militare, cum ar fi cele terestre, aeriene sau navale. Stoltenberg a insistat asupra importanţei reţelelor informatice pentru funcţionarea NATO şi a operaţiunilor sale militare.