Aproape 50% dintre tinerii născuţi după 1995 vor să-şi schimbe primul job după cel mult un an

Specialişti în resurse umane spun că tinerii din această generaţie aleg să îşi schimbe locul de muncă înainte de a solicita sau a încerca o schimbare în compania în care sunt angajaţi.

„Pe de o parte, este de înţeles şi de aşteptat ca tinerii să schimbe joburile frecvent în primii ani de carieră, pentru că doresc să experimenteze, să acumuleze experienţă în domenii diverse. Ei nu conştientizează că experienţa adevărată vine după ce stai mai mult într-o companie, recomandabil minimum trei ani. Nu înseamnă că dacă stai într-o singură companie mai mult timp nu poţi acumula experienţe diverse, nu poţi lucra în departamente sau roluri diferite. Din păcate, ei pleacă din companie înainte de a solicita sau încerca o schimbare în interior.” a declarat Monica Soare, managing partner Artwin Consulting.

De asemenea, studiul arată că 33% dintre aceşti tineri care urmează să intre pe piaţa locurilor de muncă cred că vor rămâne salariaţi ai primului angajator între 1 şi 3 ani.

În contradicţie cu dorinţa tinerilor de a-şi schimba primul loc de muncă după primul an, vin datele care arată că pentru aceşti tineri pe locul al doilea în topul criteriilor în alegerea unui job se află stabilitatea locului de muncă.

Alte articole

Legea care prevede ca publicarea salariului în anunțurile de angajare să fie obligatorie intră în vigoare în iunie. Ce informații trebuie să ofere angajatorii și ce nu au voie să întrebe

Ce salariu ar trebui să ai pentru meseria ta în 2026. Calculul pentru România

„Văd aici două aspecte. Pe de o parte, generaţia Z (cei născuţi după 1995) au asistat la perioadele de criză economică, atunci când s-au confruntat cu pierderea jobului de către părinţi şi fraţii mai mari. Au avut de suferit probabil din cauza insecurităţii jobului celor dragi şi atunci apreciază stabilitatea unei companii. Pe de altă parte, este vorba de acel egocentrism specific vârstei, de care spuneam mai devreme. Ei sunt atenţi la cerinţele lor, fără a ţine cont de nevoile celorlalţi.” a explicat Monica Soare.

În ceea ce priveşte cele mai importante calităţi pe care trebuie să le aibă un manager, pe primul loc în opţiunile tinerilor din această generaţie se află comunicarea, urmată de profesionalism, implicare, eficienţă şi creativitate.

„Eu îl văd ca pe un lucru îmbucurător, o dovadă de maturitate şi aliniere între aşteptările candidaţilor şi cerinţele companiilor pentru un manager de succes. Dacă vom căuta în studiile de specialitate, vom constata că inteligenţa emoţională, care include şi comunicarea, este un filtru care face în proporţie de 90% diferenţa dintre un manager mediocru şi unul de succes. Comunicarea este trăsătura care are cel mai mare impact asupra echipei şi este normal să ne dorim un manager care comunică bine” adaugă specialistul în resurse umane.

Studiul a fost realizat de compania Artwin Consulting pe un eşantion de 400 de tineri născuţi după 1995.