Comunitatea românească din Spania s-a redus cu aproape 190.000 de persoane față de nivelul maxim înregistrat în 2012, o evoluție care accentuează deficitul de forță de muncă din construcții și din alte sectoare productive. Fenomenul apare într-un moment în care Spania are nevoie să accelereze construirea de locuințe pentru a contribui la temperarea creșterii prețurilor, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Numărul românilor care locuiesc în Spania a scăzut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2012 comunitatea românească atingea aproape 799.000 de persoane, la sfârșitul lui 2025 mai erau înregistrați aproximativ 609.000 de rezidenți, potrivit datelor Institutului Spaniol de Statistică analizate de sursa citată. Astfel, în ultimii 14 ani, populația românească din Spania s-a redus cu aproape 200.000 de persoane, adică cu 24%.
„PIB-ul său pe cap de locuitor, ajustat după puterea de cumpărare, s-a triplat din 1990, iar în 2023 se apropia de 41.000 de dolari, față de 47.000 de dolari în Spania. Diferența s-a redus suficient de mult încât emigrarea să nu mai fie singura opțiune”, opinează spaniolii.
Printre cele mai afectate domenii se numără construcțiile. Mulți dintre românii care au ajuns în Spania în primele valuri de migrație au lucrat ca zidari, tâmplari, electricieni sau instalatori. Plecarea lor lasă un gol important într-un sector care se confruntă deja cu lipsa forței de muncă și cu dificultăți în pregătirea unei noi generații de meseriași.
Citește și: Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele. A chemat și AUR la discuțiile de la Cotroceni
La finalul anului 2025, comunitatea românească din Spania număra 609.270 de rezidenți, coborând de pe primul pe al treilea loc în clasamentul celor mai numeroase comunități străine din țară, după ce a fost depășită de cetățenii din Maroc și de alte grupuri de imigranți.
Mai important decât scăderea numerică este însă profilul celor care aleg să plece. Primul val de emigranți români a ajuns în Spania în căutarea unor oportunități mai bune, într-o perioadă în care România se confrunta cu șomaj ridicat și dificultăți economice. Mulți și-au găsit locuri de muncă în construcții și agricultură, sectoare care aveau nevoie urgentă de forță de muncă.
Astăzi, copiii acelor emigranți, educați și formați profesional în Spania, ocupă posturi de electricieni, instalatori, tâmplari sau coordonatori de echipe. Tocmai această categorie de lucrători calificați începe să părăsească țara, într-un moment în care economia spaniolă se confruntă cu un deficit tot mai mare de personal specializat.
Banca Mondială arată că PIB-ul pe cap de locuitor ajustat după paritatea puterii de cumpărare al României a crescut de la 13.313 dolari în 1990 la 40.666 dolari în 2023. În aceeași perioadă, Spania a trecut de la 31.639 la 47.142 dolari, reducând diferența de la 18.326 de dolari la doar 6.476 de dolari.
“Întoarcerea acasă nu mai este o revenire la mizerie, ci într-o țară cu infrastructură modernă și salarii care încep să concureze”, scriu spaniolii.
Această tendință generează o problemă complexă pe piața muncii, spun analiștii spanioli. În primul rând, sectorul construcțiilor pierde muncitori într-o perioadă în care atragerea tinerilor către aceste meserii este tot mai dificilă. Cum numărul celor care părăsesc domeniul îl depășește constant pe cel al noilor angajați, întoarcerea românilor în țară accentuează și mai mult deficitul de personal.
Impactul se resimte și la nivelul companiilor. Marii constructori spanioli se bazează pe o rețea extinsă de subcontractori locali, unde muncitorii români au reprezentat, ani la rând, o parte importantă a forței de muncă. Reducerea acestor echipe pune presiune pe respectarea termenelor de execuție, crește costurile proiectelor și poate limita capacitatea firmelor de a prelua noi contracte.
Problema apare într-un moment sensibil pentru Spania, care încearcă să accelereze construcția de locuințe accesibile pentru a răspunde cererii tot mai mari de pe piață.