Proiectele de extindere a aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, promovate de Dan Costescu la Rotterdam

În cadrul sesiunii „Boosting EFSI Investments In Transport” („Stimularea investițiilor strategice din fonduri europene în transporturi”), ministrul a susținut importanța proiectelor ce vizează toate modurile de transport, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor.

Companiile Ministerului Transporturilor au luat parte la prezentările pe domenii, iar prin promotorii antrenați și pregătiți pentru cele 16 proiecte și-au prezentat oferta potențialilor investitori și au înregistrat feedback-ul acestora. Acest lucru le va permite să-și consolideze conceptele de proiect.

Promotorii români s-au întâlnit și cu Violeta Bulc, Comisarul European pentru transporturi, care și-a exprimat aprecierea pentru viteza cu care România a pregătit proiectele, după întâlnirea de la Conferința Regională privind Planul de Investiții pentru Europa, care a avut loc la Ljubliana, în luna aprilie 2016, atunci când s-au purtat discuțiile inițiale referitoare la fondurile EFSI. „Vreau să felicit România pentru numărul mare de proiecte prezentate aici. Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI) este un mecanism nou, din care trebuie să învățăm: trebuie să fim activi, să construim experiențe. Conferința de astăzi este foarte importantă pentru că este prima dată când companii de stat și investitori pot discuta investiții concrete și oportunități. Prin acest fond avem la dispoziție 315 miliarde de euro pentru proiecte din 17 țări.” a declarat Violeta Bulc.

Dintre proiectele discutate amintim:

Alte articole

Wizz Air va avea zboruri și de pe Aeroportul Băneasa. Compania își extinde și rutele de pe Aeroportul Otopeni

Cât a ajuns să coste o banală salată cu ton în Aeroportul Otopeni. Turiștii au crezut că e o glumă nesărată

1. În domeniul aerian:

extinderea Aeroportului Băneasa – renovare și modernizare terminal, turn de control, căi de rulare, platformă avioane, parcare, iluminare, stație de carburanți, stație de pompieri;
extinderea Aeroportului Otopeni – un nou terminal realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la rețeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente și vehicule speciale.

2. În domeniul rutier:

Autostrada Craiova – Pitești – 121 km;
Centura Sud București, la profil de autostradă – 48 km;
Mentenanța autostrăzilor București – Constanța (A2) și București – Pitești (A1).

3. În domeniul feroviar:

Pachet de investiții pentru conectarea Bucureștiului cu zonele industriale din Sud
Modernizarea liniilor CF aflate pe Coridorul Orient Est-Mediteranean;
Modernizarea și electrificarea liniei de cale ferată Constanța – Mangalia (44 km).

4. În domeniul naval:

Construcție cheu la Gura Canalului Dunăre – Marea Neagră – 287 m de cheu, terminal de 1.8 ha;
Extindere cheu dana 85 – 89 – 578 m de cheu, terminal de 4,4 ha;
Terminal de containere pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câștigat din mare (66,6ha) și construcție terminal de containere de 28 ha;
Terminal de cereale pe insula artificială – extindere insula artificială prin metoda pământ câștigat din mare și construcție terminal de cereale de 18 ha;
Realizarea unei stații de bunkeraj LNG – 241 m de cheu, 8 ha suprafață, capacitate de 5.000 – 7.500 mc;
Mol 3-4 – terminal de cereale (suprastructură) cu capacitate de 120.000 de tone – ulterior dezvoltării infrastructurii din fonduri structurale;
Platforma industrială Port Constanța Sud – realizare infrastructură pe insulă (22 ha) și pe țărm (6 ha), cheu de 350 m, sistem de conducte.

La Reuniunea de la Rotterdam a fost adus în discuție și transportul feroviar de marfă. O serie de măsuri au fost adoptate în sesiunile de discuție ale miniștrilor transporturilor:

-îmbunătățiri eficiente pentru a elimina blocajele și a facilita traficul internațional pe Coridorul de Transport Feroviar de Marfă Orient -Est-Med, alături de Programul de acțiuni privind Coridorul Orient-Est-Med.
-reducerea timpilor de așteptare transfrontalieră în transportul feroviar de marfă, alături de Planul de acțiune aferent.