Gorghiu, despre decizia CCR: Nu s-a făcut vreun mare act de dreptate, ci se conturează o stare firească

„Este o decizie firească, cât se poate de normală, dacă ai pretenția de stat care se respectă, un stat european care dorește o administrație integră în serviciul cetățeanului. (…) Mi se pare nefiresc să ai un ales condamnat în funcție care să își continue exercitarea mandatului. Astăzi nu s-a făcut vreun mare act de dreptate, ci pur și simplu se conturează o stare firească pe care ar trebui să o respectăm cu toții în administrație, să-și exercite funcția un om care nu are probleme cu legea penală în România”, a declarat pentru AGERPRES Alina Gorghiu.

Ea a amintit că parlamentarii liberali au votat împotriva acestei legi și în primă fază și după retrimiterea la reexaminare.

CCR a admis, miercuri, în unanimitate, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind neconstituționalitatea legii referitoare la Statutul aleșilor locali.

„O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea președintelui cu privire la Legea 393 pe care am declarat-o în totalitate neconstituțională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local”, a declarat președintele interimar al CCR, Valer Dorneanu.

Alte articole

Kelemen Hunor: „Părem o coaliție politică impotentă”

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

Pe 22 iunie, președintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit Administrației Prezidențiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11 alin. (1) și alin. (2), ale art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Klaus Iohannis considera că intervenția legislativă asupra art. 9 lit. f) și art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.