Ministerul Justiției: Arhiva SIPA trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculaţii şi suspiciuni

MJ a transmis, joi, un răspuns la o scrisoare adresată pe 26 iulie de Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR), în care se arăta că este „o împrejurare deosebit de gravă” faptul că participarea reprezentanților asociațiilor profesionale ale magistraților este exclusă din componența Comisiei pentru inventarierea și predarea documentelor din arhiva SIPA, în condițiile în care înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători și procurori.

Potrivit MJ, actul normativ privind arhiva SIPA este un răspuns la solicitările venite din partea societății civile și din partea unor justițiabili — motivați de necesitatea probării cererilor adresate unor instanțe judecătorești în exercitarea drepturilor lor, de punere la dispoziție a unor documente din arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA/SIPA).

„Considerăm că preocupările exprimate trebuie puse realist în lumina unei situații nereglementate timp de 10 ani și explicate în detaliu în Nota de fundamentare. Precizăm că în anii anteriori au mai fost inițiate demersuri pentru inventarierea arhivei, fără a deveni operaționale (de exemplu în 2013 când un alt proiect de Hotărâre de Guvern a primit avizul Consiliului Superior al Magistraturii). În opinia Ministerului Justiției, această arhivă trebuie să înceteze să mai fie motiv de speculații și suspiciuni”, declară MJ.

Ministerul Justiției reamintește că una din organizațiile care a semnat scrisoarea deschisă este aceeași care în data de 5 februarie 2016 cerea într-o altă scrisoare deschisă lămurirea problemei legate de arhiva SIPA, afirmând în mod eronat că aceasta ar fi fost transferată către un serviciu de informații.

Alte articole

Se dă lege! Pensionarii ”speciali” rămân fără locuințele de serviciu! Chiriile plătite de aceștia, ridicol de mici

EXCLUSIV Ministrul Justiției dezvăluie la Puterile Statului când va fi adus Horațiu Potra în România. ”Din punctul meu de vedere, stăm bine”

Pentru aceste considerente, MJ a supus dezbaterii publice, pe data de 25 iulie, proiectul de hotărâte privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție. În perioada dezbaterii publice orice persoană sau organizație interesată poate transmite în scris propuneri, sugestii sau opinii, subliniază MJ.

Citeşte şi: Proiect de hotărâre privind preluarea arhivei SIPA, fostul serviciu secret al Justiţiei

Conform ministerului, „structura de securitate” menționată în proiect este constituită în temeiul Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și a HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România. Astfel, potrivit art. 3 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, „structura de securitate” este definită drept „compartimentul specializat în protecția informațiilor clasificate, organizat în cadrul autorităților, instituțiilor publice, agenților economici cu capital integral sau parțial de stat și al altor persoane juridice de drept public sau privat”.

Potrivit legii, la nivelul autorităților și instituțiilor publice se organizează activitatea de protecție a informațiilor clasificate prin compartimente/birouri/servicii de informații clasificate. Stabilirea structurilor de securitate sau a funcționarilor de securitate în cadrul instituțiilor publice este corelată cu deținerea de informații clasificate de către acestea, respectiv volumul lor.

„Prin urmare, Ministerul Justiției nu poate răspunde la întrebarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte structuri de securitate, întrucât Ministerul nu coordonează și nu controlează activitatea legată de informațiile clasificate desfășurată de instituțiile din autoritatea judecătorească. Întrebarea trebuie adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În ceea ce privește criteriile de stabilire a structurilor de securitate, respectiv a funcționarilor de securitate la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și atribuțiile care privesc gestiunea informațiilor clasificate, acestea sunt definite de art. 29, 31 din HG 585/2002”, mai spune MJ.

Proiectul supus dezbaterii publice prevede faptul că „documentele cuprinse în arhiva fostei DGPA nu pot fi puse, pe perioada desfășurării activității Comisiei, la dispoziția nici unei persoane fizice sau juridice în afara celor însărcinate, potrivit legii, să îndeplinească atribuții cu privire la documentele acestei arhive”.

După finalizarea activității de inventariere, accesul la aceste documente se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, precum și a celorlalte reglementări în materia prelucrării informațiilor clasificate și a datelor cu caracter personal.