Parlamentul a adoptat legea care conferă DNA atribuţii şi puteri extinse. Noul act normativ este obligatoriu pentru aderarea României la OCDE

Adoptarea legii reflectă angajamentul României de a se alinia standardelor internaționale promovate de OCDE și de a crește transparența și responsabilitatea instituțională în tranzacțiile economice internaționale. În același timp, actul normativ vizează și consolidarea cooperării judiciare internaționale și aplicarea recomandărilor Grupului de lucru anti-mită (WGB), oferind autorităților române instrumente juridice suplimentare pentru investigarea și sancționarea faptelor de corupție la nivel internațional.

„Camera Deputaților a adoptat, în ședința din 8 octombrie 2025, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției (PL-x nr. 286/2025) pentru modificarea și completarea Legii nr. 319/2024 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, în vederea implementării recomandărilor Grupului de lucru anti-mită (WGB) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în contextul procesului de aderare a României la organizație”, se arată în comunicatul emis, joi, de Ministerul Justiției.

Potrivit instituției, „prin acest act normativ sunt introduse modificări importante în legislația penală și în cea privind cooperarea judiciară internațională, cu scopul de a consolida cadrul juridic de prevenire și combatere a coruperii funcționarilor publici străini”.

Printre modificările esențiale se numără completarea infracțiunii de corupere a funcționarilor publici străini „pentru a se aplica în cazul oricărui comportament abuziv al funcționarului străin, legat de exercitarea atribuțiilor sale”, majorarea cuantumului unei zile-amendă „valoarea unei zile-amendă pentru persoanele fizice va fi cuprinsă între 500 și 10.000 lei”, precum și extinderea instituției confiscării speciale „prin introducerea posibilității de confiscare a banilor, valorilor sau bunurilor obținute indirect, ca urmare a săvârșirii faptei de corupere a funcționarilor publici străini”.

Alte articole

Încep interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT. Luni sunt programaţi candidaţii pentru conducerea Parchetului ICCJ, inclusiv actualul şef al DNA, Marius Voineag. Care sunt criteriile de evaluare şi când se anunţă câştigătorii

Marius Voineag îşi prezintă ultimul bilanţ în calitate de procuror general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă. DNA a redevenit o structură care atrage profesionişti. Acest lucru este esenţial”

De asemenea, legea introduce „o circumstanță atenuantă judiciară pentru persoanele juridice care adoptă și aplică politici corporative eficiente de prevenire a faptelor de corupție” și atribuie competența Direcției Naționale Anticorupție „pentru efectuarea urmăririi penale și în cazul anumitor infracțiuni conexe (spălare a banilor, fals în înscrisuri, evaziune fiscală), atunci când acestea sunt săvârșite în legătură cu infracțiunea de corupere a funcționarilor publici străini”.

Citeşte şi: Omul lui Coldea a făcut furori ziua în amiaza mare. Bogdan Neidoni umblă cu teancul de bani după el

Totodată, sunt prevăzute „măsuri de protecție avertizorilor de integritate, potrivit Legii nr. 361/2022, persoanelor care raportează sau sesizează organele de urmărire penală, cu privire la săvârșirea unor fapte de corupere a funcționarilor publici străini”. De asemenea, a fost introdusă „Completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, prin introducerea unor dispoziții privind cererile de extrădare și asistența judiciară, bazate pe prevederile Convenției OCDE Anti-mită”.

Ministerul Justiției a subliniat că „adoptarea acestei legi reprezintă un pas important în consolidarea capacității României de a preveni și sancționa coruperea funcționarilor publici străini, în linie cu cele mai înalte standarde internaționale promovate de OCDE”.

În ceea ce privește parcursul de aderare, oficialii precizează că „România a primit invitația de a adera la Convenție la data de 18 aprilie 2023, iar ulterior, prin Legea nr. 202/2023, a fost aprobată aderarea oficială. La 24 iulie 2023, România a depus instrumentul de ratificare la sediul OCDE de la Paris, marcând un moment major în parcursul de aderare al țării noastre. Ulterior, la data de 11 decembrie 2024, Parlamentul României a adoptat proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției (PL-x nr. 501/2024), prin care se stabileau primele măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției Anti-mită”.

Adoptarea legii reafirmă angajamentul României de a respecta standardele internaționale în materie de integritate, transparență și responsabilitate instituțională și contribuie la „consolidarea încrederii partenerilor internaționali în capacitatea țării de a combate eficient coruperea funcționarilor publici străini în operațiunile economice internaționale”, se mai arată în comunicat.

Citeşte şi: Sorin Oprescu scapă de un an de închisoare, dar rămâne cu aproape 10. Decizie a Curţii de Apel Bucureşti!