Un nou cutremur în România. INFP a înregistrat cinci seisme, în doar câteva ore

Vineri seară s-a produs un nou cutremur în România. Este al cincilea al zilei și al doilea cu magnitudine însemnată.

Seismul a avut o magnitudine de 3,8 grade pe scara Richter și s-a produs la ora 19:38, la o adâncime de 145 de kilometri, în județul Buzău.

Seismul s-a produs la o adâncime de 145 de kilometri, iar orașele cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (36 km), Râmnicu Sărat (50 km), Târgu Secuiesc (50 km), Focșani (52 km) și Buzău (61 km).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte patru cutremure s-au produs, vineri, în țara noastră. Primul seism a avut o magnitudine de 3,8 grade și a avut loc în zona seismică Vrancea, la ora 08:39 şi s-a produs la o adâncime de 146 de km. Al doilea s-a înregistrat în Hunedoara, al treilea în Arad, iar la 12.18 a mai fost încă unul în Hunedoara.

Alte articole

Cutremur în România luni după-amiază. Unde s-a produs și ce magnitudine a avut

Cutremur puternic. INFP anunţă că seismul a fost de mare adâncime

În cazul unui cutremur puternic în România, 75% dintre locuitorii ţării ar putea fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

CITEŞTE ŞI Începe consolidarea clădirilor cu bulină roşie. Pe listă, un bloc vechi de 100 de ani de lângă Intercontinental

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

„Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Vezi aici LISTA actualizată a clădirilor PERICOL PUBLIC din Bucureşti. Ce imobile sunt în clasa I de risc seismic

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)”.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.

Cinci cutremure în două zile în România. Cel mai mare a avut 4,1 Richter

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.