Sociabilitatea unei persoane, detectată de cei din jur în doar 20 de secunde

Această predispoziţie este asociată cu structura genei receptoare de ocitocină, un hormon denumit uneori „al iubirii”, întrucât este secretat mai ales în timpul actului sexual şi favorizează raporturile sociale.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii de la Universitatea Oregon din Statele Unite ale Americii au realizat un experiment la care au participat 23 de cupluri, al căror patrimoniu genetic nu era cunoscut de oamenii de ştiinţă.

Ei au cerut unei persoane din fiecare cuplu să povestească partenerului ei de viaţă un episod dureros din viaţa ei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Observatorii, care nu îi cunoşteau pe participanţi, au analizat vizual timp de 20 de secunde comportamentul persoanei care asculta relatarea partenerului de viaţă, fără să aibă posibilitatea de a auzi ceea ce spuneau aceştia.

Alte articole

BNR va cerceta averile a peste 12.000 de români din mai mult de 1.300 de localități. Când vor merge reprezentanții băncii acasă la români

Ilie Bolojan, somat public să nu taie fondurile pentru cercetare: „Am putea pierde un miliard de euro. Economisim un euro dar pierdem cinci și expertiza de top”

Înainte de începerea experimentului, cercetătorii au testat persoanele care urmau să fie monitorizate pentru a vedea dacă acestea erau purtătoare ale combinaţiilor GG, AG sau AA de pe gena receptoare de ocitocină.

În 90% din cazuri, observatorii au identificat în mod corect persoanele care erau „cel mai puţin atente” ca fiind cele care purtau varianta A a genei.

În schimb, 60% dintre persoanele considerate „cel mai angajate din punct de vedere social” prezentau combinaţia GG a genei, au precizat autorii acestui studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Science.

De fapt, cei care prezintă combinaţia GG sunt în general percepute ca persoane care dau dovadă de mai multă compasiune în comparaţie cu ceilalţi oameni.

„Concluziile noastre ne arată faptul că o variaţie genetică, oricât de mică ar fi ea, are consecinţe reale asupra comportamentului, iar aceste diferenţe de comportament sunt rapid sesizate de cei din jur„, a precizat Aleksandr Kogan de la Universitatea din Toronto, unul dintre autorii studiului.