Încălzirea globală provoacă scăderea productivităţii centralelor nucleare şi termice

Centrala nucleară Browns Ferry din Alabama a fost nevoită să îşi închidă reactoarele de mai multe ori vara trecută, întrucât apa răului Tennessee a fost prea caldă pentru a fi folosită la instalaţia de răcire. Probabilitatea întreruperii producţiei parţiale sau totale de curent se va tripla în următorii 50 de ani, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Climate Change.

„Studiul arată că dependenţa noastră de instalaţiile de răcire este o procedură care va trebui revizuită„, a declarat Dennis Lettenmaier, profesor în cadrul Universităţii Washington şi coautor al studiului.

Energia provenind de la termocentrale, sursă a peste 90% din producţia de energie în Statele Unite şi a 75% în Europa, va scădea între 4 şi 15% în Statele Unite şi între 6 şi 19% în Europa în perioada 2031-2060, din cauza lipsei de apă pentru instalaţiile de răcire, explică autorii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceste centrale folosesc combustibil fosil pentru încălzirea apei şi transformarea ei în abur, care pune în mişcare o turbină. Întrucât cea mai mare parte a apei se reciclează, este nevoie de cantităţi impresionante de apă la o anumită temperatură, pentru a împiedica supraîncălzirea turbinelor.

Alte articole

Câți bani a câștigat directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă în 2025. Salariul său, de patru ori mai mare decât cel al lui Nicușor Dan

Cea mai mare centrală nucleară din lume va fi repornită miercuri, după aproape 15 ani, în ciuda opoziției populației. ”Nu are niciun sens!”

„În cel mai rău caz, din cauza valurilor de căldură din sud-est, este nevoie de energie pentru producţia de aer condiţionat”, explică Lettenmaier. „Dacă ai o cerere mare de energie, iar temperatura (apei) râului este prea mare, astfel încât trebuie să închizi centrala, ai o problemă adevărată”.

Pe de altă parte, încălzirea apelor râurilor afectează şi ecosistemul, potrivit coautorului studiului, Michelle van Vliet, student la doctorat al Universităţii Wageningen din Olanda. Autorii studiului menţionează strategii pe termen lung care implică plasarea hidrocentralelor în apropierea apelor sărate sau trecerea la turbine alimentate de gaze.