Sondă americană, lansată cu succes spre asteroidul Bennu VIDEO

Racheta Atlas V a companiei americane United Launch Alliance a fost lansată în condiții de cer senin de la baza Cape Canaveral, situată în apropiere de Centrul spațial Kennedy din Florida (sud-est). Sonda spațială de două tone s-a desprins de al doilea etaj al rachetei la 59 de minute după lansare și la scurt timp și-a desfășurat antenele solare, potrivit Agerpres.

„Obiectivul principal al OsiriX-REx este de a aduce cel puțin 60 de grame și cel mult două kilograme de materiale bogate în carbon, care vor fi prelevate de la suprafața asteroidului Bennu„, a declarat Dante Lauretta, profesor de știință planetară la Universitatea din Arizona și responsabil științific al acestei misiuni fără precedent pentru NASA, cu un buget de 800 de milioane de dolari.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta va fi cea mai mare cantitate de material extraterestru adus de agenția spațială americană de la programul Apollo (1969-1972), când astronauții americani au raportat un total de 362 de kilograme de roci lunare.

Alte articole

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Un licean român a proiectat un „oraş cosmic” şi a câştigat premiul I la competiția NSS şi NASA. Mihai Cheţa, în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

„Sperăm că aceste eșantioane vor conține molecule organice datând din primele zile ale sistemului solar, acum 4,5 miliarde de ani, care ar putea furniza informații și indicii valoroase cu privire la originile vieții„, a spus el.

Resturi de la formarea sistemului solar, asteroizii conțin materiale primitive.

Sonda urmează să ajungă la Bennu — aflat la o distanță față de Pământ ce variază între 448.700 și 344 de milioane în kilometri — în august 2018. Este vorba de o rocă mare neagră cu diametrul de aproximativ 490 de metri și o masă de 77,6 milioane de tone, care se rotește în jurul Soarelui în 1,2 ani și se intersectează cu orbita Pământului la fiecare șase ani, la o distanță apropiată de cea care ne separă de Lună.

Oamenii de știință au constatat că Bennu trece din ce în ce mai aproape de planeta noastră, existând chiar un risc scăzut (unul din 2.500) să intre în coliziune cu Terra între anii 2175 și 2196, potrivit calculelor de NASA.

În apropierea asteroidului, instrumentele de la bordul sondei vor cartografia acest corp ceresc în 3D, vor identifica mineralele și substanțele chimice care se află la suprafața acestuia și vor alege un loc de unde vor preleva eșantioane. Pentru acest zbor de recunoaștere, sonda se va apropia la 240 de metri de Bennu.

În luna iulie 2020, sonda va atinge asteroidul pentru doar trei până la cinci secunde cu ajutorul unui braț cu o lungime de trei metri pentru a colecta roci și praf cu un fel de aspirator al cărui concept a fost inventat de un inginer de la compania americană de construcții aerospațiale Lockheed Martin … în garajul său.

Materialele colectate vor fi stocate într-o capsulă, iar sonda va părăsi vecinătatea asteroidului în martie 2021 pentru călătoria de întoarcere pe Terra care va dura doi ani și jumătate.

Când Osiris-REx va fi aproape de Pământ, în septembrie 2023, capsula care conține probele de pe Bennu va fi ejectată din sonda spațială și va ateriza lin, frânată de parașute, în vestul Statelor Unite, lângă Salt Lake City.

Probele vor fi transportate la Centrul spațial Johnson din Houston (Texas), unde vor fi catalogate și analizate. NASA va păstra cel puțin 75% pentru cercetări în lumea întreagă, inclusiv pentru generațiile viitoare de cercetători. Această misiune va pune bazele pentru viitoarea explorare a asteroizilor și a altor corpuri din sistemul solar. Ea ar trebui să permită să se verifice ipoteza cel mai general acceptată că acest tip de asteroid a adus apă și materiale precursoare vieții pe Terra.

Un alt obiectiv va fi acela de a măsura „efectul Yarkovsky”. Acest fenomen termic, sub efectul Soarelui, acționează asupra traiectoriei asteroizilor prin exercitarea unui mic impuls, fie împingându-i spre Pământ, fie scoțându-i de pe traseul spre planeta noastră. O mai bună înțelegere a acestui efect ar trebui să ajute să se prevadă mai bine orbitele acestor corpuri celeste și a încerca devierea cursului celor care ar putea amenința să lovească Pământul.

De asemenea, această misiune ar trebui să evalueze mai bine potențialul de exploatare minieră a asteroizilor.

În afară de OsiriX-REx, sonda japoneză Hayabusa lansată în decembrie 2014 este de așteptat să ajungă în 2018 la un asteroid pe care va asoliza mica sondă Mascot, aparținând Centrului National Francez pentru Studii Spațiale (CNES). Scopul este, de asemenea, de a colecta probe pentru a fi aduse pe Pământ în 2020, deși nu vor fi aduse decât câteva micrograme de material.

Agenția Spațială Europeană (ESA) a reușit în 2014 asolizarea modulului său Philae pe o cometă, o premieră care i-a permis timp de 60 de ore să transmită date științifice valoroase. Dar, spre deosebire de OsiriX R-REx, nu a fost planificată întoarcerea micului robot pe Pământ.