Jumătate dintre ONG-urile de utilitate publică nu respectă legea privind transparenţa

Ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, a prezentat, joi, în Guvern, o analiză cu privire la ONG-urile de utilitate publică, atrăgând atenţia că unele au primit acest statut în baza unor legi speciale, cu precădere în ani electorali, iar legislaţia trebuie modificată, pentru a impune criterii mai clare de transparenţă şi responsabilitate.

Potrivit Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, preluat de News.ro, 61% din cele 134 de asociaţii şi fundaţii de utilitate publică nu şi-au prezentat rapoartele de activitate în Registrul ONG de la Ministerul Justiţiei, iar 49% nu le-au publicat în Monitorul Oficial. Dintre acestea, 17 organizaţii nu au depus bilanţul pentru anul 2015 şi peste 40 dintre acestea înregistrează debite la bugetul de stat, în sumă totală de peste 1.700.000 RON.

Lista a fost prezentată de Guvern, alături de date precise privind rapoartele prezentate şi extrasele situaţiilor financiare din anii precedenţi.

Pe această listă se regăseşte şi Fundaţia „Institutul Social Democrat Ovidiu Şincai”, înfiinţată de PSD ca un „think-tank” social-democrat, şi condusă de fostul premier Adrian Năstase. Institutul nu a mai fost activ în ultima perioadă. Secretarul general al fundaţiei este fostul secretar de stat din ministerul Muncii Adrian Dobre. Potrivit Guvernului, ISDOS nu a mai prezentat rapoarte de activitate din 2010 la Ministerul Justiţiei şi din 2012 în Monitorul Oficial.

Un alt ONG de utilitate publică, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, condusă de Alexandru Cumpănaşu, apropiat al PSD şi al cărui nume a fost vehiculat în 2015 şi ca şef al TVR, propus de social-democraţi, nu respectă criteriile stabilite de lege privind transparenţa. AID nu a depus pentru 2015 rapoarte în Monitorul Oficial, dar le-a depus la Ministerul Justiţiei.

Asociaţia „Grupul pentru Dialog Social” (GDS), condusă de Magda Cârneci şi în a cărei Consiliului Director se regăsesc Andrei Cornea, Andreea Pora, Sever Voinescu şi Andrei Oişteanu, nu a depus rapoarte la Ministerul Justiţiei decât în anul 2009 (o singură dată în ultimii 12 ani, de când sunt verificate aceste date), şi niciodată în Monitorul Oficial, în ultimii 9 ani.

O altă instituţie pe această listă este Clubul Diplomatic Bucureşti, devenit ONG de utilitate publică în 2013, după ce primise deja în 1996 terenul în administrare prin Ministerul Afacerilor Externe. CDB nu a prezentat niciodată de la transformarea în ONG de utilitate publică rapoarte în Monitorul Oficial şi nici la Ministerul Justiţiei.

Un alt caz este cel al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu”, al cărei scop este „reabilitarea Cercului Militar Buzău” şi „transformarea acestui centru într-un stabiliment public, destinat în primul rând promovării şi păstrării tradiţiilor militare”. Preşedinte de onoare este şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă. De la transformarea în ONG de utilitate publică, în 2013, nu a publicat decât un singur raport de activitate în Monitorul Oficial, în 2014, şi niciodată la MJ.

Asociaţia Magistraţilor din România, transformată în asociaţie de utilitate publică în 2008, a publicat majoritatea rapoartelor în Monitorul Oficial, dar nu a făcut nicio informare către Ministerul Justiţiei.

Pe listă se mai află şi alte ONG-uri cunoscute, care nu respectă întrutotul prevederile legale, printre care Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16 – 22 Decembrie 1989 Timişoara, Asociaţia Euro

Potrivit legii, fundaţiile şi asociaţiile de utilitate publică au obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, neexistând însă şi sancţiuni pentru nerespectarea acestor prevederi.

În schimb, aceste ONG-uri beneficiază de facilităţi fiscale precum scutirea de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, scutirea de la plata accizelor pentru orice produs importat, provenit din donaţii sau finanţat direct din împrumuturi nerambursabile, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate precum şi din programe de cooperare ştiintifică şi tehnică, şi scutirea de plata taxelor speciale pentru autoturismele care provin din aceste surse.

Ministrul Violeta Alexandru a arătat în şedinţa de Guvern de joi că aceste ONG-uri trebuie să aibă şi obligaţii mai mari, nu doar drepturi, cum ar fi asumarea respectării unui nivel crescut de guvernanţă şi transparenţă.

„Lipsa unor criterii de acordare a statutului uşor de operaţionalizat şi intervenţia politicului în procedura de acordare a condus la acordarea statutului de utilitate publică cu precădere în ani electorali, anii de vârf fiind 2004 (27 de organizaţii) şi 2008 (36 de organizaţii), de altfel ani electorali, momente în care au fost acordate şi sume importante din fondul de rezervă al Guvernului, fără o metodologie transparentă”, consideră Executivul.